Domeniul şi castelul feudal
Domeniul feudal, elementul în jurul căruia se constituie întreaga societate medievală, este format şi din proprietatea funciară (pământul), şi din bunurile aflate în cuprinsul său, dar şi din drepturile pe care le are seniorul feudal ca urmare a faptului că este stăpânul acestui domeniu. Prin urmare, domeniul nu este doar o valoare economică, ci şi una socială şi juridică.
Ca valoare pur economică, domeniul feudal este alcătuit din:
- rezerva feudală (sesia), ale cărei produse revin în întregime nobilului. Cuprinde ogoare, vii, livezi, păşuni etc. Suprafaţa ei este în medie de 4.000 de hectare. Rezerva este lucrată de către ţăranii dependenţi; această activitate se numeşte robotă (sau corvoadă).
- centrul domeniului este reprezentat de castelul puternic întărit. Aici se află curtea feudalului cu locuinţa stăpânului şi a slujitorilor, capela, grajdurile, hambarele etc.
- gospodăriile şi loturile (mansi) ţăranilor dependenţi. Aceştia nu sunt proprietari, ci doar posesori ai unor bunuri pe care le primesc cu drept de folosinţă de la nobil (feudal): casa, loturi de pământ etc. Ţăranii sunt stăpâni numai ai uneltelor şi animalelor. Folosite iniţial ca instrument pentru perceperea impozitului (mărimea acestuia fiind corelată cu mărimea lotului), mansa – lotul de pământ – a devenit cu timpul elementul care stabilea nivelul corvezii (robotei) pe care ţăranul este obligat să o presteze nobilului.
Dimitrie Cantemir, intelectual de talie europeană şi politician nerealist
Pentru a înţelege instalarea, mai târziu, a regimului fanariot, trebuie să evocăm şi un scurt moment din istoria Moldovei, scurt, dar de însemnătate majoră: domnia lui Dimitrie Cantemir în 1710-1711.
Dimitrie Cantemir era fiul unui voievod ales, Constantin Cantemir, care fusese un simplu ostaş, provenit din răzeşimea moldoveana din Tigheci, la graniţa Bugeacului tătăresc, foarte viteaz; el fusese mai întâi mercenar la polonezi, ajuns la cele mai înalte grade militare, apoi boierit în ţară şi în cele din urmă înălţat la domnie de către boierii moldoveni, la bătrâneţe, în 1685, oarecum accidental, fiindcă nu se putuseră înţelege asupra vreunui candidat coborâtor din foştii domni sau ieşit din marea boierime. Domneşte din 1685 până în 1693 şi, cu toate că a fost atâta vreme în slujba Poloniei, îi ţine piept regelui Jan Sobieski când acesta încearcă să cucerească Moldova (de atunci datează legenda „Sobieski şi plăieşii”).
31 ianuarie – Istoricul zilei
1418 – A murit Mircea cel Bătrân, domn al Ţării Româneşti
1797 – S-a născut compozitorul Franz Schubert
1933 – A murit scriitorul John Galsworthy
1937 – S-a născut Mircea Micu, poet, prozator şi dramaturg român
Olimpul – lumea zeilor
Sus, pe culmile Olimpului scăldat în lumină, domneşte Zeus, înconjurat de ceata zeilor. Aici vieţuiesc şi soţia lui, Hera, şi Apollo cel cu plete de aur, împreună cu sora lui Artemis, apoi Afrodita cea strălucitoare ca aurul, Atena – fiica lui Zeus cea hărăzită cu multă putere, precum şi alţi zei. Trei zeiţe frumoase, numite Hore, străjuiesc intrarea în Olimpul cel înalt şi ridică norul des care acoperă poarta atunci când zeii coboară pe pământ sau urcă spre palatele strălucitoare ale lui Zeus. Deasupra Olimpului se întinde cerul albastru şi nemărginit, revărsând lumina de aur.
În împărăţia lui Zeus nu bate vântul, nici nu plouă; acolo domneşte o vară veşnică, plină de lumină şi de veselie. Iar mai jos se îmbulzesc norii, acoperind câteodată pământul îndepărtat, unde primăverii şi verii le urmează toamna şi iarna, iar bucuriei şi veseliei – nefericirea şi tristeţea. E drept că şi zeii sorb din cupa amărăciunilor, dar amărăciunea lor piere repede şi în Olimp se aşterne din nou bucuria.
Amintindu-ne de Thales
Filozoful grec Thales – nominalizat în randul celor „Şapte Înţelepţi” ai lumii antice.
Fiind întrebat ce-i greu, Thales răspunse: „A se cunoaşte pe sine.”
Ce e uşor? „A da sfat altuia.”
Care-i lucrul cel mai plăcut? „Reuşita.”
Ce e divinul? „Ceea ce nu are nici început, nici sfârşit.”
Legenda Alcestei
Alcesta – Fiica lui Pelias, regele din Iolcos, şi soţia lui Admetos, care a cucerit-o cu ajutorul lui Apollo. Acesta a făcut în aşa fel încît eroul să depăşească anevoioasa încercare pe care i-o impusese tatăl fetei, şi anume aceea de a înjuga la carul de nuntă două animale duşmane între ele, cum sînt leul şi mistreţul. Însă, uitînd să ofere o jertfă Artemisei în ziua nunţii, Admetos şi-a atras mînia zeiţei. Mulţumită lui Apollo, Artemis s-a potolit. Moirele, prezente la banchetul regal, au fost îmbătate şi determinate mai întîi să prelungească viaţa regelui, iar mai apoi să-i promită un dar de nuntă cu totul aparte; astfel, el avea să devină nemuritor, dacă altcineva (tatăl, mama sau soţia sa) s-ar fi oferit să moară în locul său.
30 ianuarie – Istoricul zilei
Sfinţii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur calendarul ortodox
1621 – S-a născut Gheorghe Rákóczi al II-lea, principe al Transilvaniei
1871 – S-a născut Gheorghe Brăescu, prozator român
1882 – S-a născut Franklin Delano Roosevelt, al 32-lea preşedinte al Statelor Unite ale Americii
1892 – S-a născut Grigore Gafencu, om politic
1933 – Adolf Hitler este numit cancelar al Germaniei
1951 – A murit Ferdinand Porsche, constructor austriac de automobile
2008 – A murit Vintilă Corbul, scriitor român
Cum arata orasul medieval?
Noi aşezări urbane
În primele secole ale mileniului II, populaţia Europei se deplasează încet din zona rurală în spaţiile urbane. Acest fenomen, întrerupt de marile molime din secolul al XIV-lea, a dus la reînvierea vechilor aşezări romane, pustiite sau nu de năvălirile barbare, fie la apariţia de noi aşezări (burguri), menite să-i adăpostească pe cei alungaţi din sate de opresiunea seniorilor sau pe cei veniţi de pe alte meleaguri. Aceştia sunt cel mai adesea negustori sierieni şi evrei refugiaţi din pricina cuceririi arabe.
29 ianuarie – Istoricul zilei
1860 – S-a născut scriitorul rus Anton Pavlovici Cehov
1866 – S-a născut Romain Rolland, scriitor francez
1867 – S-a născut Vicente Blasco Ibañez, scriitor spaniol
1939 – A murit William Butler Yeats, poet englez
1963 – A murit poetul american Robert Frost
2006 – A murit Ludovic Spiess, tenor român
Moartea lui Jane Austen
JANE AUSTEN
Cauza morţii – maladia Addison
Locul de odihnă -catedrala Winchester, Anglia
Ultimele cuvinte – întrebată ce i-ar putea alina suferinţa: „Nu-mi doresc decât moartea”
Maladia Addison, o atrofiere perfidă şi progresivă a cortexului suprarenal, provoacă stări de slăbiciune, pierderi în greutate şi o tensiune arterială primejdios de scăzută. În cazul în care nu este tratată, această afecţiune înnegreşte pielea feţei, uneori complet, şi poate fi fatală.
Boala de care suferea Jane Austen a fost diagnosticată corect abia în 1964, când dr. Zachary Cope, într-un articol publicat în British Medical Journal, concluziona că simptomele de care suferea, descrise detaliat de romancieră, se potriveau îndeaproape cu cele ale maladiei Addison. Până în acel moment se crezuse că scriitoarea murise în urma unei tuberculoze a glandei suprarenale.
28 ianuarie – Istoricul zilei
814 – A murit Carol cel Mare, rege al francilor şi fondator al Imperiului Carolingian
1547 – A murit Henric al VIII-lea, rege al Angliei (1509-1547)
1608 – S-a născut Giovanni Alfonso Borelli, fizician italian
1725 – A murit Petru cel Mare, ţar al Rusiei
1880 – S-a născut pictorul Camil Ressu
1886 – S-a născut principesa şi scriitoarea Martha Bibescu
1887 – S-a născut Arthur Rubinstein, pianist şi compozitor american de origine poloneză
1898 – A murit Alexandru Flechtenmacher, compozitor, dirijor şi pedagog român, întemeietorul şi primul director al Conservatorului din Bucureşti
1928 – A murit Vicente Blasco Ibañez, scriitor spaniol
1931 – A murit generalul francez Henri Mathias Berthelot
1936 – S-a născut Ismail Kadare, scriitor albanez
1955 – S-a născut Nicolas Sarkozy, politician francez, preşedinte al Franţei
1972 – A murit scriitorul Dino Buzzati
Templele rupestre de la Abu-Simbel
Cadrul înconjurător – malul stâng al Nilului lângă localitatea Abu-Simbel, situată în sudul Egiptului; în prezent, pe înălţimile ce înconjoară lacul de acumulare format de barajul de acumulare de la Assuan.
Autori, iniţiatori – Construite din porunca faraonului Ramses II (1304-1326), prin munca miilor de robi negri, luaţi prizonieri în incursiunile din Nubia şi Etiopia, monumentele de la Abu-Simbel sunt primele temple egiptene de cult regal edificate pentru a simboliza reînnoirea perpetuă a divinizării faraonului în concordanţă cu ciclul solar, separându-le astfel de orice idee funerară, caracteristică monumentelor anterioare.
Istoric – Spre sfârşitul Regatului Nou, în timpul dinastiei a XIX (1320-1200 î.Hr.), războaiele încununate de succes au permis acumularea unor mari bogăţii şi a unui număr mare de sclavi, dând posibilitatea reluării construcţiei templelor uriaşe în zona muntoasă mai ferită a văii Nilului. Ramses II şi-a înălţat templul funerar la Theba, urmând ca expresia deplinei sale puteri divine şi politice să se manifeste în cosntrucţia celor două temple de la Abu-Simbel. Păstrate aproape intacte timp de peste 3000 de ani, în 1968-1969, odată cu începerea lucrărilor barajului de la Assuan, au fost tăiate în stâncă, transportate şi reconstituite la un nivel cu 65 de metri mai sus.
Structură, stil – Intrarea în masivul stâncos, în care a fost săpat templul cel mare, era străjuită de patru statui colosale de aceleaşi proporţii (20 de metri înălţime), reprezentând pe Ramses II alături de zeii primordiali Ptah, Amon-Re şi Re-Harakti. În prima sală rupestră se găseau două rânduri de câte patru stâlpi, pe care erau adosate statui ale faraonului; din aceasta se ajungea într-o sală mai mică cu patru coloane şi apoi în sanctuarul cu sculpturi reprezentând de asemenea pe faraon şi cele trei zeităţi tradiţionale. Pereţii erau împodobiţi cu diverse reliefuri, reprezentând scene de luptă din bătălia de la Kadech. La câţiva zeci de metri de templul cel mare se afla intrarea în cel de al doilea templu rupestru cu două săli de dimensiuni mai mici, închinat zeiţei Hathor şi reginei Nefertari.
27 ianuarie – Istoricul zilei
1756 – S-a născut Wolfgang Amadeus Mozart, compozitor austriac
1814 – A murit Johann Gottlieb Fichte, filosof german
1832 – S-a născut Lewis Carroll (Charles Lutwidge Dodgson), scriitor, matematician englez
1859 – S-a născut Wilhelm al II-lea, împărat al Germaniei, rege al Prusiei
1860 – A murit János Bolyai, matematician, violonist maghiar
1861 – S-a născut Constantin Prezan, mareşal român
1901 – A murit compozitorul italian Giuseppe Verdi
2009 – A murit John Updike, prozator şi poet american
2010 – A murit Jerome David Salinger autorul romanului „De veghe în lanul de secară”
Petiţiunea Naţională adoptată la Blaj (3–5 mai 1848)
1. Naţiunea română, răzimată pe principiul libertăţii, egalităţii şi fraternităţii, pretinde independinţa sa naţională în respectul politic ca să figureze în numele său ca naţiune română, să- şi aibă reprezentanţii săi la dieta ţării în proporţiune cu numărul său, să-şi aibă dregătorii săi în toate ramurile administrative, judecătoreşti şi militare în aceeaşi proporţiune, să se servească cu limba sa în toate trebile ce se ating de dânsa, atât în legislaţiune, cât şi în administraţiune. Ea pretinde pe tot anul o adunare naţională generală. La acestea s-au adaos că de aci înainte în lucrările legale ale celorlalte naţiuni transilvane şi în limbile lor românii să se numească români, iar nu olah, walach şi bloch.
2. Naţiunea română pretinde ca biserica română, fără distincţiune de confesiune, să fie şi să rămână liberă, independintă de la oricare altă biserică, egală în drepturi şi foloase cu celelalte biserici ale Translivaniei. Ea cere restabilirea mitropoliei române şi a sinodului general anual după vechiul drept, în care sinod să fie deputaţi bisericeşti şi mireneşti. În acelaşi sinod să se aleagă şi episcopii români, liber, prin maioritatea voturilor fără candidaţie.
ISTORII REGĂSITE 
Comentarii recente