Arhive categorie: Lectii de istorie

Revoluția glorioasă

I.Lupta împotriva absolutismului

  • la începutul secolului al XVII-lea, tronul Angliei a revenit dinastiei Stuart;
  • regele Carol I Stuart (1625-1649) a încercat:
  • să instaureze o conducere absolutistă;
  • să impună religia catolică;
  • să conducă țara fără Parlament.
  • politica regelui:
  • a stârnit revolta Parlamentului și a unei părți a populației;
  • a dus la declanșarea războiului civil (1642-1649) – desfășurat între armata regelui și cea a Parlamentului, condusă de Oliver Cromwell;
  • în urma victoriei armatei Parlamentului, monarhia a fost înlăturată, iar Anglia fost proclamată republică. Oliver Cromwell a devenit conducătorul Angliei.

II. Revoluția glorioasă

  • în anul 1660, dinastia Stuart a revenit în fruntea Angliei;
  • regele Carol al II-lea Stuart:
  • a colaborat cu Parlamentul ;
  • a acceptat legile votate de acesta, prin care erau garantate drepturile locuitorilor.
  • Iacob al II-lea Stuart:
  • a devenit rege în anul 1685;
  • a încercat să instaureze monarhia absolută;
  • politica acestuia a provocat opoziția Parlamentului;
  • în anul 1688, Parlamentul a decis înlăturarea lui Iacob al II-lea și i-a oferit tronul conducătorului Olandei, Wilhelm de Orania.
  • în anul 1689, Parlamentul i-a impus noului rege acceptarea documentului Declarația Drepturilor. Acesta:
  • limita puterile monarhului;
  • recunoștea drepturile cetățenilor;
  • confirma autoritatea Parlamentului.
  • astfel s-a produs Revoluția glorioasă (trecerea de la absolutism la monarhia constituțională fără război civil și violențe).

III. Monarhia constituțională

  • în urma Revoluției glorioase și a aplicării Declarației drepturilor, în Anglia a fost instaurată o nouă formă de guvernământ: monarhia constituțională (sau parlamentară). În cadrul acesteia:
  • puterea monarhului este limitată prin legi;
  • statul a fost organizat pe baza principiului separării puterilor:
  • puterea legislativă i-a revenit Parlamentului (format din două camere: a Lorzilor și a Comunelor);
  • puterea executivă – aparținea monarhului și Cabinetului (guvernului);
  • puterea judecătorească – aparținea instanțelor de judecată.
  • în anul 1707, prin uniunea dintre Anglia și Scoția s-a format Regatul Unit al Marii Britanii.

Dicționar

absolutism monarhic – formă de conducere a statului bazată pe puterea nelimitată a monarhului;

monarhie constituțională – formă de conducere a statului monarhic în care prerogativele monarhului sunt limitate prin constituție;

război civil – conflict armat între tabere din rândul aceluiași popor;

republică – formă de guvernământ în care conducerea este asigurată de reprezentanți aleși; forma de organizare a Angliei în 1649-1660.

Urmăriți prezentarea video AICI – https://www.youtube.com/watch?v=VfO2XlCLO8U

Popoare și spații istorice în Europa antică

I.Indo-europenii

  • grup de populații care trăiau în mileniul III î.Hr. în Asia Centrală, de unde au emigrat în Europa;
  • în urma migraţiei, în Europa au apărut noi popoare şi noi limbi.

II. Grecii

  • În mileniul II î.Hr., de-a lungul coastelor Mării Mediterane, îşi fac apariţia două civilizaţii: civilizaţia cretană (minoică) şi civilizaţia miceniană:
  • În mileniul II î.Hr. grecii se stabilesc în:
  • sudul Peninsulei Balcanice (Elada — Grecia de azi);
  • pe ţărmul vestic al Asiei Mici (Turcia de azi);
  • în insulele din Marea Egee.
  • Venirea acestora în aceste zone duce la dispariţia civilizatiilor minoică şi miceniană.
  • Grecii sunt împărţiţi în 4 triburi:
  • dorieni (aşezaţi în Peloponez);
  • ionieni (Attica, Eubeea, vestul Asiei Mici);
  • ahei (Creta, Asia Mică);
  • eolieni (centrul Greciei, insula Lesbos, Asia Mică).
  • Religie: politeistă (cred în mai mulţi zei).
  • Colonizarea greacă: 
  • reprezintă procesul de migrație a elenilor din cetățile lor, desfășurat între secolele VIII-VI î.Hr., care a dus la întemeierea de noi așezări (colonii).
  • cauze:
  • creșterea demografică și insuficiența terenurilor cultivabile;
  • luptele politice.
  • grecii au întemeiat colonii în:
  • Nordul Mării Negre (Histria, Tomis, Callatis);
  • Asia Mică;
  • Sudul Franței.

III. Tracii

  • S-au stabilit în mileniul II î.Hr. în spațiul cuprins între Marea Neagră, Marea Egee și Carpații Nordici.
  • Triburi: geto-dacii, moesii, odrisii, tribalii.
  • Istoricul Herodot spunea că: “Neamul tracilor este cel mai numeros, după cel al inzilor. Dacă ar avea un singur cârmuitor sau dacă tracii s-ar înțelege între ei, ar fi de nebiruit şi cu mult mai puternic decât toate neamurile.”

IV. Romanii

  • Civilizația romană s-a dezvoltat în peninsula Italică, unde locuiau și alte populații – etruscii, sabini, samniți, liguri.
  • Potrivit tradiției, Roma a fost întemeiată în anul 753 î.Hr. de către Romulus.
  • Treptat, Roma a supus celelalte triburi și a cucerit Peninsula Italică.
  • Urmăriți prezentarea video AICI – https://www.youtube.com/watch?v=eao27JNn4Xk

Clasa a VI-a. Revoluția franceză. De la supus la cetăţean (II). Schița lecției

Clasa VI. Revoluția franceză. De la supus la cetăţean (II). Schița lecției

Revoluția franceză. De la supus la cetăţean (I). Schița lecției

Clasa VI. Revoluția franceză. De la supus la cetatean (I). Schita lectiei-page0001

Clasa a V-a. Apariția și expansiunea Islamului. Schița lecției

islamApariția și expansiunea Islamului. Schița lecției

 

I.Ce este Islamul?

–       religie monoteistă, apărută în secolul al VII d. Hr., în Peninsula Arabică; se mai numește islamică sau musulmană;

–         are la bază credința în Allah (Dumnezeu);

–         întemeietorul ei a fost Mahomed, considerat de musulmani profetul lui Allah;

II. Credința musulmană

–         Credincioșii trăiesc potrivit învățăturilor Coranului (cartea sfântă a Islamului);

  • Mărturisirea credinței în Allah, al cărui profet este Mahomed;
  • Rugăciunea, realizată de cinci ori pe zi, cu fața către Mecca;
  • Ajutorarea celor săraci;
  • Postul, îndeosebi în luna sfântă, Ramadan;
  • Pelerinajul (vizita) la Mecca, efectuat cel puțin o dată în viață;

–         Lăcașul religios specific Islamului este moscheea;

–        Centrul religios principal al musulmanilor este Mecca.

III. Expansiunea militară a Islamului

–         Mahomed i-a unificat pe arabi cu ajutorul învățăturilor sale;

–         Statul întemeiat de Mahomed s‑a numit califat, având în frunte un calif;

–         Islamul s‑a extins pe măsură ce musulmanii au cucerit noi teritorii:

  • în Asia și Africa de Nord;
  • în Europa au ocupat Peninsula Iberică.

IV. Expansiunea culturală a Islamului

–         Expansiunea teritorială a dus la expansiunea culturală;

–         Savanții musulmani :

  • au făcut cercetări în matematică, astronomie, medicină, astronomie, geografie;
  • au transmis în Europa cifrele arabe, preluate de la indieni;
  • prin lucrările unor învățați (Avicenna și Averroes), cultura europeană este influențată de cea arabă.

Dicționar

  • Calif – conducător politic și religios al statului musulman.
  • Califat – stat format prin unirea triburilor arabe.
  • Moschee – edificiul unde musulmanii își practică religia.
  • Profet – predicator, trimis al lui Dumnezeu pentru a transmite mesajul divin oamenilor.

Clasa a VIII-a. Formarea statului național unitar. Schița lecției

Clasa a VIII-a. Formarea statului național unitar. Schița lecției

I. Factorii care au favorizat constituirea statului național unitar în 1918
• Recunoașterea pe plan internațional a dreptului popoarelor la autodeterminare;
• Prăbușirea Imperiului Rus în 1917;
• Înfrângerea Puterilor Centrale în Primul Război Mondial.

II. Unirea Basarabiei cu România
• Octombrie 1917 – Basarabia și-a declarat autonomia; a fost ales Sfatul Țării (în frunte cu Ion Inculeț), ca adunare reprezentativă;
• Decembrie 1917 – Sfatul Țării a proclamat Republica Democratică Moldovenească, declarată independentă față de Rusia în ianuarie 1918;
27 martie/9 aprilie 1918 – Sfatul Țării a votat, la Chișinău, unirea Basarabiei cu România.

III. Unirea Bucovinei cu România
• 1918 – Imperiul Austro-Ungar s-a destrămat;
• Octombrie 1918 – s-au format, la Cernăuți, Adunarea Constituantă și Consiliul Național Român, în frunte cu Iancu Flondor;
15/28 noiembrie 1918 – Congresul General al Bucovinei a proclamat unirea cu regatul României.

IV. Unirea Transilvaniei cu România
• Septembrie 1918 – Partidul Național Român a adoptat Declarația de autodeterminare a românilor;
• Octombrie 1918 – S-a format Consiliul Național Român Central (cu 6 membri din partea Partidului Național Român și 6 membri din partea Partidului Social-Democrat din Transilvania);
18 noiembrie/1 decembrie 1918 a avut loc Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. Prin Rezoluția Unirii, adoptată în cadrul adunării, se pecetluia Unirea Transilvaniei cu regatul României.

Pe plan internațional, formarea statului național unitar român a fost recunoscută prin tratatele încheiate la Conferința de pace de la Paris (1919-1920).

Test – ISTORIE – Clasa a V-a – Geto-dacii

Clasa V. Test istorie - Geto-dacii-page0001

Clasa a VII-a. Lumea postbelică. Reconstrucție și modele ale dezvoltării economice. Schița lecției

CAPITALISM SI COMUNISMI.Reconstrucția

• Perioada postbelică a debutat cu un imens efort de refacere economică;
• Reconstrucţia s-a realizat pornind de la două sisteme economice diametral opuse: capitalismul și comunismul.

II. Modele ale dezvoltării economice

Modelul economic comunist
– impus de URSS statelor din Europa de Est;
– întreaga viaţă economică este pusă sub controlul statului (economie centralizată);
– proprietatea este comună;
– nu există inițiativă particulară.

În 1949 a fost înființat Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER):
– promova comerţul și cooperarea economică între statele comuniste;
– organiza economiile comuniste după modelul sovietic;
– a subordonat aceste economii intereselor URSS.

Modelul economic capitalist
– a fost susținut de SUA în Europa de Vest;
– se bazează pe libera inițiativă și limitarea intervenției statale;
– proprietatea privată era pilonul acestui sistem economic (economie de piață);

În 1947 a fost lansat Planul Marshall:
– reprezenta un ajutor economic nerambursabil al SUA pentru statele europene;
– urmărea stăvilirea expansiunii comunismului;
– a contribuit decisiv la refacerea statelor vest-europene ;
– ajutorul a fost oferit și statelor comuniste, care însă l-au refuzat la presiunile Moscovei.

III. Consecințe
• Sistemul capitalist s-a dovedit a fi mult mai performant decât cel comunist;
• Statele capitaliste din Europa de Vest au cunoscut o trecere rapidă de la dramele războiului la o viaţă îndestulată;
• Statele comuniste din Europa de Est au cunoscut sărăcie și lipsuri.

Lumea în război. Test la istorie la clasa a VII-a

Test istorie - Lumea in razboi - clasa a 7-a