Arhive categorie: Lectii de istorie

Clasa a VI-a. Revoluția franceză. De la supus la cetăţean (II). Schița lecției

Clasa VI. Revoluția franceză. De la supus la cetăţean (II). Schița lecției

Revoluția franceză. De la supus la cetăţean (I). Schița lecției

Clasa VI. Revoluția franceză. De la supus la cetatean (I). Schita lectiei-page0001

Clasa a V-a. Apariția și expansiunea Islamului. Schița lecției

islamApariția și expansiunea Islamului. Schița lecției

 

I.Ce este Islamul?

–       religie monoteistă, apărută în secolul al VII d. Hr., în Peninsula Arabică; se mai numește islamică sau musulmană;

–         are la bază credința în Allah (Dumnezeu);

–         întemeietorul ei a fost Mahomed, considerat de musulmani profetul lui Allah;

II. Credința musulmană

–         Credincioșii trăiesc potrivit învățăturilor Coranului (cartea sfântă a Islamului);

  • Mărturisirea credinței în Allah, al cărui profet este Mahomed;
  • Rugăciunea, realizată de cinci ori pe zi, cu fața către Mecca;
  • Ajutorarea celor săraci;
  • Postul, îndeosebi în luna sfântă, Ramadan;
  • Pelerinajul (vizita) la Mecca, efectuat cel puțin o dată în viață;

–         Lăcașul religios specific Islamului este moscheea;

–        Centrul religios principal al musulmanilor este Mecca.

III. Expansiunea militară a Islamului

–         Mahomed i-a unificat pe arabi cu ajutorul învățăturilor sale;

–         Statul întemeiat de Mahomed s‑a numit califat, având în frunte un calif;

–         Islamul s‑a extins pe măsură ce musulmanii au cucerit noi teritorii:

  • în Asia și Africa de Nord;
  • în Europa au ocupat Peninsula Iberică.

IV. Expansiunea culturală a Islamului

–         Expansiunea teritorială a dus la expansiunea culturală;

–         Savanții musulmani :

  • au făcut cercetări în matematică, astronomie, medicină, astronomie, geografie;
  • au transmis în Europa cifrele arabe, preluate de la indieni;
  • prin lucrările unor învățați (Avicenna și Averroes), cultura europeană este influențată de cea arabă.

Dicționar

  • Calif – conducător politic și religios al statului musulman.
  • Califat – stat format prin unirea triburilor arabe.
  • Moschee – edificiul unde musulmanii își practică religia.
  • Profet – predicator, trimis al lui Dumnezeu pentru a transmite mesajul divin oamenilor.

Clasa a VIII-a. Formarea statului național unitar. Schița lecției

Clasa a VIII-a. Formarea statului național unitar. Schița lecției

I. Factorii care au favorizat constituirea statului național unitar în 1918
• Recunoașterea pe plan internațional a dreptului popoarelor la autodeterminare;
• Prăbușirea Imperiului Rus în 1917;
• Înfrângerea Puterilor Centrale în Primul Război Mondial.

II. Unirea Basarabiei cu România
• Octombrie 1917 – Basarabia și-a declarat autonomia; a fost ales Sfatul Țării (în frunte cu Ion Inculeț), ca adunare reprezentativă;
• Decembrie 1917 – Sfatul Țării a proclamat Republica Democratică Moldovenească, declarată independentă față de Rusia în ianuarie 1918;
27 martie/9 aprilie 1918 – Sfatul Țării a votat, la Chișinău, unirea Basarabiei cu România.

III. Unirea Bucovinei cu România
• 1918 – Imperiul Austro-Ungar s-a destrămat;
• Octombrie 1918 – s-au format, la Cernăuți, Adunarea Constituantă și Consiliul Național Român, în frunte cu Iancu Flondor;
15/28 noiembrie 1918 – Congresul General al Bucovinei a proclamat unirea cu regatul României.

IV. Unirea Transilvaniei cu România
• Septembrie 1918 – Partidul Național Român a adoptat Declarația de autodeterminare a românilor;
• Octombrie 1918 – S-a format Consiliul Național Român Central (cu 6 membri din partea Partidului Național Român și 6 membri din partea Partidului Social-Democrat din Transilvania);
18 noiembrie/1 decembrie 1918 a avut loc Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. Prin Rezoluția Unirii, adoptată în cadrul adunării, se pecetluia Unirea Transilvaniei cu regatul României.

Pe plan internațional, formarea statului național unitar român a fost recunoscută prin tratatele încheiate la Conferința de pace de la Paris (1919-1920).

Test – ISTORIE – Clasa a V-a – Geto-dacii

Clasa V. Test istorie - Geto-dacii-page0001

Clasa a VII-a. Lumea postbelică. Reconstrucție și modele ale dezvoltării economice. Schița lecției

CAPITALISM SI COMUNISMI.Reconstrucția

• Perioada postbelică a debutat cu un imens efort de refacere economică;
• Reconstrucţia s-a realizat pornind de la două sisteme economice diametral opuse: capitalismul și comunismul.

II. Modele ale dezvoltării economice

Modelul economic comunist
– impus de URSS statelor din Europa de Est;
– întreaga viaţă economică este pusă sub controlul statului (economie centralizată);
– proprietatea este comună;
– nu există inițiativă particulară.

În 1949 a fost înființat Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER):
– promova comerţul și cooperarea economică între statele comuniste;
– organiza economiile comuniste după modelul sovietic;
– a subordonat aceste economii intereselor URSS.

Modelul economic capitalist
– a fost susținut de SUA în Europa de Vest;
– se bazează pe libera inițiativă și limitarea intervenției statale;
– proprietatea privată era pilonul acestui sistem economic (economie de piață);

În 1947 a fost lansat Planul Marshall:
– reprezenta un ajutor economic nerambursabil al SUA pentru statele europene;
– urmărea stăvilirea expansiunii comunismului;
– a contribuit decisiv la refacerea statelor vest-europene ;
– ajutorul a fost oferit și statelor comuniste, care însă l-au refuzat la presiunile Moscovei.

III. Consecințe
• Sistemul capitalist s-a dovedit a fi mult mai performant decât cel comunist;
• Statele capitaliste din Europa de Vest au cunoscut o trecere rapidă de la dramele războiului la o viaţă îndestulată;
• Statele comuniste din Europa de Est au cunoscut sărăcie și lipsuri.

Lumea în război. Test la istorie la clasa a VII-a

Test istorie - Lumea in razboi - clasa a 7-a