Regimul fanariot în Țările Române
DE LA DOMNII ROMÂNI LA CEI FANARIOȚI
– După domniile lui Constantin Brâncoveanu și Dimitrie Cantemir, otomanii nu mai aveau încredere în domnii români din cauza tendinței acestora de a stabilii alianțe cu state creștine. De aceea, otomanii au introdus un nou regim, cunoscut în istorie ca „regimul fanariot”, deoarece în cadrul acestuia mulți domni au fost greci, originari din cartierul Fanar din Istanbul.
– Domniile fanariote sunt inaugurate în 1711 în Moldova și în 1716 în Țara Românească. Ele durează în ambele principate până în 1821.
– Domnii fanarioți erau considerați dregători otomani. Ei au fost executanți fideli ai ordinelor primite de la Istanbul.
TRĂSĂTURI ALE REGIMULUI FANARIOT
– Domnitorii erau numiți direct de către sultan.
– Reducerea puterii militare a celor două Țări Române. Domnul nu mai avea oaste proprie, ci numai o gardă personală și mici unități de menținere a ordinii în țară.
– Creșterea obligațiilor financiare ale Țării Românești și Moldovei față de Imperiul Otoman.
– Creșterea fiscalității (diversificarea dărilor și înmulțirea lor).
– Țara Românească și Moldova suferă pierderi teritoriale:
– în perioada 1718-1739, Oltenia este ocupată de austrieci;
– în 1775, partea de nord a Moldovei (numită de austrieci Bucovina) a fost anexată Imperiului Habsburgic;
– în 1812, teritoriul dintre Prut și Nistru al Moldovei (Basarabia) a fost ocupat de ruși.
– Cu toate acestea, atât Țara Românească, cât și Moldova, și-au păstrat individualitatea statală și nu au devenit provincii otomane.
DOMNI FANARIOȚI REPREZENTATIVI
– Primul domn fanariot numit de către sultan a fost Nicolae Mavrocordat, mai întâi în Moldova (1711), apoi în Țara Românească (1716).
– Unii domni fanarioți, influențați de ideile iluministe și de practicile despoților luminați, vor iniția o serie de reforme cu caracter social, economic, administrativ, juridic și cultural, în direcția modernizării principatelor.
Constantin Mavrocordat a făcut mai multe reforme:
– reforma administrativă introducea salarizarea dregătorilor;
– reforma fiscală înlocuia toate impozitele cu unul singur, anual, ce urma să fie plătit în patru rate;
– reforma socială prin care desființa șerbia sau legarea de glie a țăranilor.
Alexandru Ipsilanti
– a reorganizat Academia Domnească de la Sfântul Sava.
– cea mai semnificativă realizare a fost în domeniul justiției, prin redactarea unui cod de legi, Pravilniceasca condică (1780). A fost primul cod de legi din perioada fanariotă, ce va fi aplicat în Țara Românească până în anul 1818.
Contribuții la modernizarea dreptului au avut și alți domni fanarioți:
– Scarlat Callimachi, în Moldova, elaborează Codul Callimachi (1817)
– Ioan Caragea, în Țara Românească, redactează Legiuirea Caragea (1818).
ÎNCHEIEREA DOMNIILOR FANARIOTE
– După Revoluția de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu, partida națională își îndeplinește obiectivul, înlăturarea domniilor fanariote.
– În 1822, Poarta revine la domniile pământene, prin numirea în Moldova a lui Ioniță Sandu Sturdza și a lui Grigore Dimitrie Ghica în Țara Românească.
Vă recomand să urmăriți și prezentarea video – https://www.youtube.com/watch?v=cLLVJWxPJQs
În așteptarea Sfântului Nicolae
Mama coace cozonac. În casă miroase a vanilie și a prăjitură. Afară a început să ningă, și un vânticel rece s-a pornit împrăștiind zăpada care abia se așază liniștită peste lume.
O fetiță cu două codițe și cu ochii negri și curioși stă lângă fereastră. Până acum cinci minute și-a lustruit de zor ghetuțele. Nu s-a lăsat până nu le-a făcut să strălucească de curățenie, iar apoi le-a așezat lângă ușă. Din când în când se mai uită cu coada ochiului înspre ele.
— Mamă, de ce Sfântul Nicolae aduce daruri? o întreabă pe mama ei care continua să se ocupe de alți cozonaci care urmau să le ia locul în cuptor celor aproape copți. mama Se oprește pentru o secundă, o privește pe fiiica ei, apoi îi zâmbește.
— Se spune că Sfântul Nicolae a ajutat mulți oameni săraci, și mulți oameni aflați în nevoie și-au găsit ajutor la el. A fost un om bun și darnic, care s-a îngrijit mai mult de alții decât de el însuși.
Fetița continuă să privească gânditoare pe fereastră. A făcut și ea o faptă bună azi. I-a dat unui coleg creionul ei albastru. Dar… e drept, după cinci minute l-a vrut înapoi. Nu știa exact dacă asta înseamnă a dărui. Oare pe Sfântul Nicolae, cine l-a învățat să dăruiască?
Privește în continuare gânditoare pe fereastră. Desenează cu degetul pe sticla aburită un dreptunghi, îl transformă într-o cutie, îi pune din două linii și o fundiță.
— Mamă! toți copiii primesc daruri de la Sfântul Nicolae ?
Mama îi zâmbește iarăși apropiindu-se de ea. O mângâie ușor pe frunte, apoi îi spune:
— Uneori, și alți copii îl pot ajuta.
— Cum ar putea face asta? întreabă fetița mirată. Cum să-l ajute ea pe Sfântul Nicolae? Ea e doar un copil. Ce poate să facă? Se gândește. Ieri a făcut-o pe prietena ei să zâmbească atunci când a ajutat-o să-și adune creioanele împrăștiate pe jos, și în altă zi i-a dat unui coleg o bombonică fiindcă i se părea că îi e poftă. În altă zi, a lăsat-o pe colega ei să răspundă înainte, chiar dacă era rândul ei. Oare așa putem să-l ajutăm pe Sfântul Nicolae?
— Mamă, dacă fiecare copil ar face fapte bune și frumoase, crezi că Sfântul Nicolae ar fi fericit?
— Eu cred că dacă noi toți am face fapte bune în fiecare zi, și Sfântul Nicolae, dar și noi înșine am fi foarte fericiți.
Mergând spre camera ei, fetița mai aruncă o ultimă privire spre ghetuțele lustruite de mânuța ei. Își dorea ca toți copiii să se bucure dimineața de cadouri și de zâmbete. Ajunsă în camera ei, își făcu un plan care implica niște cutii goale pe care ar putea să le umple cu jucării și cărți și să le dăruiască, devenind ea, însăș, un ajutor al Sfântului.
Fulgii continuă să cadă, iar în casă lângă ușă, o pereche de ghetuțe așteptau cuminți dimineața, atunci când o fetiță cu ochii negri se va bucura la vederea lor.
sursa – Twinkl.ro
Vă recomand să urmăriți și prezentarea pe Youtube – https://www.youtube.com/watch?v=nTSytQfqggs
Moș Ion Roată și Unirea. Povestire pe înțelesul copiilor
Pe 24 ianuarie 1859 a avut loc un eveniment important în istoria țării noastre: Unirea Principatelor Române sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Printre cei care au participat la acest eveniment a fost și Moş Ion Roată, protagonistul povestirii „Moș Ion Roată și Unirea”, scrisă de Ion Creangă.
Povestirea lui Creangă începe cu pregătirile pentru Unire, când boierii au chemat câțiva țărani fruntași în primul Divan ad-hoc al Moldovei, în 1857. După ce țăranii au fost primit mantale albe și căciuli noi, unul dintre boieri a încercat să le explice ce înseamnă Unirea. El le-a spus oamenilor că moldovenii și muntenii au aceeași limbă și credință, dar trăiesc separați. Pentru a fi mai puternici, este nevoie să se facă Unirea Principatelor și astfel, Moldova și Muntenia să devină o singură țară. Toți țăranii au spus că înțeleg, doar Moș Ion Roată nu înțelegea.
=Eu cred că treaba asta se poate face și fără noi, pentră că noi știm doar să învârtim sapa, coasa și secera, dar dumneavoastră învârtiţi condeiul. Dumnezeu v-a dăruit cu minte ca să ne sfătuiți și pe noi, prostimea.
-A trecut vremea când doar boierii făceau totul, a spus boierul. Astăzi toţi trebuie să luăm parte la nevoile şi la fericirea ţării. Muncă şi câştig, datorii şi drepturi pentru toţi deopotrivă.
Toți țăranii au spus că înțeleg ce înseamna Unirea, doar Moș Ion Roată nu înțelegea. Atunci boierul s-a hotărât să-i dea un exemplu. L-a chemat în grădină, i-a arătat un bolovan mare și i-a cerut să îl ducă în casă. Dar bolovanul era greu și Moș Ion Roată nu a reușit singur. Atunci boierul le-a cerut mai multor țărani să aducă bolovanul. Împreună au reușit să-l ridice și să-l aducă lângă boier.
-Ei, oameni buni, vedeţi? S-a dus moş Ion şi n-a putut face treaba singur; dar când v-aţi mai dus câţiva într-ajutor, treaba s-a făcut cu uşurinţă, greutatea n-a mai fost aceeaşi. Vorba cântecului: Unde-i unul nu-i putere, La nevoi şi la durere; Unde-s mulţi, puterea creşte, Şi duşmanul nu sporeşte. Aşa şi cu Unirea, oameni buni!
Țăranii au spus că înțeleg ce le explica boierul, doar Moș Ion Roată nu înțelegea.
-Nu vă fie cu supărare. Dar dumneavoastră ne-ați cerut doar nouă, țăranilor, să ducem bolovanul. N-ați pus umărul cu noi la dus așa cum ați spus mai devreme.
La aceste vorbe, ceilalți țărani i-au dat dreptate lui Moș Ion Roată care, cu înțelepciune, a arătat ce ar trebui să însemne Unirea.
Vă recomand să urmăriți și prezentarea pe Youtube – https://www.youtube.com/watch?v=KI0v-zT4gj8
ISTORII REGĂSITE 
Comentarii recente