Istoria geto-dacilor

razboinic geto-dac

Geto-daci = Denumire dată de istoricii moderni ramurii nordice a neamurilor trace care populau în Antichitate spaţiul carpato-dunărean. Ramură distinctă a tracilor, delimitată etnic şi lingvistic de tracii sudici, creatoare a unei culturi materiale şi spirituale originale şi unitare, populaţia autohtonă carpato-dunăreană a fost desemnată, începând cu sec.VI î.Hr., de izvoarele greceşti, cu numele de geţi, iar în sec. I î.Hr. de cele romane cu numele de daci. Întrucât geţii şi dacii sunt purtătorii uneia şi aceleiaşi civilizaţii şi, aşa cum arată Strabon, vorbeau aceeaşi limbă, reprezentând, deci, ramuri ale aceluiaşi popor, istoriografia modernă a desemnat populaţia autohtonă din milen. I î.Hr. – din această zonă geografică – cu numele de geto-daci. Potrivit informaţiilor lui Herodot, se poate afirma că separarea geto-dacilor din masa triburilor trace s-a desăvârşit în decursul primei epoci a fierului (Hallstatt).

Organizare   Aflaţi din punct de vedere al organizării sociale în faza democraţiei militare, geto-dacii erau împărţiţi în triburi (apulii, burii, ratacensii, tirageţii, carpii), fiecare dintre acestea era condus de un şef militar cu reşedinţa într-un centru întărit – dava  (Argedava, Piroboridava, Tamasidava, Pelendava). În anumite împrejurări istorice, mai multe triburi înrudite şi învecinate s-au organizat în mari uniuni de triburi, cum a fost aceea condusă de „regele” Dromichaites.

dac tarabostes

Societatea    Treptat, în cadrul societăţii geto-dace s-au accentuat diferenţele dintre clasa nobililor (tarabostes, pilleati) şi oamenii liberi de rând (comati). Sclavia la geto-daci a avut mai mult un caracter patriarhal.

Ocupaţii   Ocupaţiile de căpetenie ale geto-dacilor erau agricultura şi creşterea vitelor. O anumită importanţă în asigurarea bazei economice a societăţii geto-dacice o aveau albinăritul, pomicultura, viticultura, precum şi felurite meşteşuguri ca prelucrarea lemnului, olăritul, extragerea şi prelucrarea metalelor. Geto-dacii făceau comerţ intens cu lumea greco-elenistică şi mai târziu cu cea romană, importând vin, untdelemn, obiecte de sticlă şi bronz, ceramică superioară. Ofereau în schimb produse vegetale, animale, lemn, sare, peşte, miere de albine etc. Începând din a doua jumătate a sec. III î.Hr. au emis monedă proprie, inspirată din cea grecească şi macedoneană. Emisiunile monetare ale geto-dacilor au încetat în primele decenii ale sec. I î.Hr., când denarul roman a devenit moneda de schimb. La Tilişca (jud. Sibiu), Ludeşti (jud. Hunedoara), Grădiştea Muscelului (Sarmizegetusa Regia) au fost descoperite tipare monetare care copiau fidel o serie de denari romani. În acelaşi timp, în Dacia a pătruns o mare cantitate de monede romane originale, care ilustrează intensitatea schimbului practicat cu negustorii romani încă din sec. I î.Hr.

Civilizaţia   În funcţie de factorii geoclimatici, îşi construiau atât case de suprafaţă, din lemn şi lut, sau bordeie (în regiunile de câmpie), cât şi locuinţe mai impunătoare, având mai multe încăperi cu temelii lucrate din blocuri de piatră (la Sarmizegetusa Regia) sau acoperite cu ţigle şi olane (Popeşti), acestea din urmă aparţinând desigur fruntaşilor politici şi religioşi. Civilizaţia materială a geto-dacilor a îmbrăcat de-a lungul secolelor diferite aspecte: în epoca hallstattiană complexele culturale Basarabi şi Ferigile poartă deja amprenta lor, iar mai târziu, din sec. V-IV î.Hr., sunt creatorii unei civilizaţii de tip La Tène, care atinge apogeul în sec. I î.Hr. – I d.Hr.

Religia   Geto-dacii practicau cu precădere ritul funerar al incineraţiei. Religia lor politeistă era asemănătoare religiei celorlalte populaţii indo-europene. De mare popularitate se bucurau zeităţi ca: Zalmoxis, Gebeleizis, Bendis, Cavalerul trac. Descoperirile arheologice din Munţii Orăştiei sau de la Ocniţa-Buridava, au demonstrat că pătura superioară a societăţii geto-dace, în special preoţimea, cunoştea scrierea cu litere greceşti şi latineşti. Izvoarele scrise vorbesc de existenţa la geto-daci şi a unor cunoștinţe de astronomie, medicină empirică şi botanică.

Organizarea politică    În cadrul ariei largi locuite de gto-daci, începând cu sec. I î.Hr., în condiţiile dezvoltării lor economice, politice şi spirituale, puternicele uniuni de triburi au fost unificate de către Burebista, cel mai de seamă dintre toţi regii traci, făuritorul unei „mari stăpâniri” (megali arhé, la Strabon), ale cărei hotare se întindeau din Carpaţii Păduroşi, până la Dunărea mijlocie şi M-ţii Slovaciei. După moartea lui Burebista, regatul geto-dac se destramă. Perioada 44 î.Hr. – 106 d.Hr. se caracterizează prin încercările urmaşilor săi de a realiza reunificarea uniunilor de triburi. Astfel, în fruntea geto-dacilor s-au perindat o serie de regi, dintre care cei mai cunoscuţi sunt: Deceneu, Comosicus, Scorilo, Duras-Diurpaneus.

Decebal

Cucerirea romană    Perioada care a premers cuceririi cucerii unei noi părţi a Daciei de către romani a însemnat, sub conducerea lui Decebal, şi epoca de maximă dezvoltare a civilizaţiei geto-dacice. Meşteşugurile, comerţul, arta s-au îmbogăţit şi au cunoscut forme superioare de manifestare. Acum se confecţionează puternicul complex defensiv alcătuit din cetăţile dacice din M-ţii Orăştiei, având drept centru politic, militar şi religios Sarmizegetusa Regia – capitala Daciei. Populaţie războinică, geto-dacii, aliaţi cu alte popoare vecine, organizau numeroase atacuri asupra teritoriilor sud-dunărene, aflate sub stăpânirea romană. La început victorioşi, în cele din urmă geto-dacii au fost copleşiţi de forţa armatei romane, superioară din punct de vedere numeric şi al tehnicii de luptă. Împăratul Traian a reuşit, după două campanii grele, în anii 101-102 şi 1505-106, să cucerească Dacia şi să o transforme în provincie romană. O parte a triburilor geto-dace (carpii din Moldova şi dacii liberi din Muntenia, Crişana şi Maramureş) au rămas în afara provinciei Dacia, organizând dese atacuri în interiorul acesteia. Populaţia autohtonă, dăinuind alături de romani, a fost supusă unui puternic proces de romanizare în urma căruia a rezultat o nouă populaţie, daco-romanii, ce aveau să constituie elementul hotărâtor în procesul formării limbii şi poporului român.

sursa: Dicţionar enciclopedic, vol. 2,  Editura Enciclopedică, 1996

Anunțuri

12 răspunsuri

  1. salut, am vazut blogul tau, foarte interesant ma mir ca mai exista si oamenu ciltivati nu numai legume drogate de manele, miam facut si eu blog decurand si ma intrebam daca imi poti da cateva sfaturi asa de inceput. as aprecia gestu

  2. Începe cu abecedarul,bunele maniere şi gramatica elementara a limbii române.

    1. Cine a scris astea???mai întîi ar trebui să spuneți‛anul,ocupațile cine sunt ei etc.oricum va urez noroc

  3. ce scrii e fals 80 la suta.NOII le-am dat limba lor nu ei noua ,mai documenteazate

    1. Salut Geo, sa stii ca nu chiar 80% e fals, ci doar ultimele doua propozitii. Romanii au cucerit doar maxim 20-30 la suta din teritoriului Romaniei de astazi si au ocupat tara cu cateva zeci de mii de soldati adunati din toata Europa. Si treaba cu romanizarea e falsa, n-au avut destul timp sa romanizeze populatia, daca dupa vreo suta de ani s.au intors acasa romanii http://adevaruldespredaci.ro/category/filme-documentare/

  4. Va salut si tot respectul. NU scriu asta spre a va contrazice dar daca ne gandim bine si logic, cum va explicati ca un italian din nord,care a facut parte 100 % din Roma nu se poate intelege cu un italian din sud care si el la randul lui, tot din Roma a facut parte, decat in italiana literara care se preda in scoli iar in limba lui de bastina nu si cum de la noi in tara, baba Catrina din fundul Moldovei, fara o clasa la baza, se intelege destul de bine cu tanti Marghioala din banat care si ea a facut aceiasi scoala?
    Nu cumva ei au invatat latina de la noi?! Hai sa vedem lucrurile asa cum sant nu cum vor altii sa ne invete. Multa bafta.

  5. frumoasa expunere, sper sa nu se supere cineva sau altcineva daca completez;
    geto-dacii erau razboinici de nevoie nu de profesie iar daca participau sau organizau atacuri o faceau pentru ca erau provocati direct sau indirect.
    adevarat, foarte greu au fost cuceriti de o armata formata din aproximativ 200 mii legionari si peste 100 mii de trupe aditionale
    Domnul a dAT, Domnul a luAT, Domnul fie laudAT
    VAZ DUH

  6. Ideea este ca din teritoriul daciei a fost cucerit maxim 14/100, iar razboaiele dintre daci si romani au fost numite fraticide, numerosi imparsti romani inclusiv traian fiind de origine tracica sau imparati constantin si elena, imparstul aurelian, etc. Daci mai erau numiti si neinfranti, barbari dar doar datorita barbilor lor, ei lau infratnt pe filip al macadoniei si au infrant imperuil lui alexandru cel mare, impriul persan de msiulte ori chiar omorandul kiar pe regele darius etc, dar cand au venit romani in150 de ani toate femeile dacice sau dus sa se culce cu romanii si au invatat limba de la ei uitando pe cea dacica. Iltima parte este o tampenie de toata frumusetea latina este o limba dervita din limba dacilor deci nu noi am invatat de la ei ci viceversa

  7. ce usor se scot aberatii.traca nu are nici in clin nici in mineca cu romana marele poet Ovidiu exilat la noi spune ca nu intelegea o boaba din limba getlor doar distingind din cind in cind rar ce i drept cuvinte apropiate de greaca,dar cu timpul le a invatat limba si le a scris chiar o poezie in limba lor dar care din pacate nu a mai fost gasita .Si unele legiuni romane aveau traducator de daca .Oricum limba traca este limba centum ma aproriata de persi decit de romani

  8. Bună, mă ajutați și pe mine va rog, care este epoca democrației militare și prin ce se caracterizează acasta? Mersi.

  9. Super ,multe lucruri sunt adevărate însă dacii eraurăzboinici de nevoie și după. Burebista a urmat Decebal

  10. Omenirea actuală a rezultat din supravieţuitori ai civilizaţiei atlante, ajutată la început (posibil) şi de fiinţe din afara Pământului (zeii sau „copiii cerurilor”, cum le spune Enoh, Eno în limba geţilor). Iar geto-dacii sunt linie genetică directă din atlanţi, altfel nu se explică de unde cunoşteau ei proiectul Piramidei-Keops şi posedau etaloanele cu care a fost pusă în plan Marea Piramidă, respectiv cotul şi degetul piramidal. Este de presupus că şi limba geţilor şi cultura şi cunoaşterea lor au evoluat din cultura atlantă. Şi când spun acest lucru am argumentele necesare. De exemplu, a se vedea:

    https://biransblogblog.wordpress.com/contact/

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: