Tag Archives: cultura

Despre cărţi, cu tristeţe

carti

Nu trebuie să arzi cărţi ca să distrugi o cultură. Ajunge să faci ca lumea să nu le mai citească!

Ray Bradbury

Rolul cultural al Atenei

Măreţia Atenei începe în vremea celor două războaie persane (490 şi 480-479 î.Hr.). Până atunci Ionia şi Magna Graecia (cetăţile greceşti din sudul Italiei şi din Sicilia) au fost cele care au dat la iveală marile personalităţi. Victoria de la Maraton (490) a Atenei asupra regelui persan Darius şi victoria flotelor greceşti reunite, sub conducere ateniană, asupra succesorului său Xerxes (480) au conferit Atenei un mare prestigiu. Ionienii din insule şi de pe coasta Asiei Mici se răsculaseră împotriva Persiei, iar eliberarea lor a fost înfăptuită de Atena după ce persanii au fost izgoniţi din partea continentală a Greciei. La această operaţiune n-au participat şi spartanii, cărora nu le păsa decât de teritoriul lor. Aşa se face că Atena a devenit partenerul dominant în cadrul unei alianţe împotriva Persiei. Potrivit constituţiei acestei alianţe, fiecare din statele membre era obligat să contribuie fie cu un număr determinat de corăbii, fie cu contravaloarea acestora. Majoritatea au optat pentru a doua alternativă, astfel că Atena a dobândit supremaţia navală asupra celorlalţi aliaţi şi treptat a transformat alianţa într-un imperiu atenian.

Continue reading →

Evul Mediu – Istoria unei epoci

Umaniştii de la sfârşitul sec. XV şi începutul sec. XVI au fost cei care au dat Evului Mediu acest nume. Ei l-au considerat o perioadă „întunecată“ de tranziţie de la mult-admirata Antichitate la timpurile în care trăiau.

Imaginea noastră despre epoca respectivă nu este însă influenţată de o astfel de viziune negativistă despre un ev al decăderii intelectuale, al obiceiurilor primitive şi al lipsei de libertate personală. Cunoaştem splendoarea vieţii de la curţile regale şi ştim de cavalerii nobili care trăiau aventuri apărând onoarea regelui sau din dragoste pentru o domniţă sau de castelele masive de piatră, de trubadurii şi de menestrelii itineranţi. Descoperim această lume din cronicile medievale aparţinând lui Chrétien de Troyes, lui Wolfram von Eschenbach sau lui Gottfried von Strasburg. Ştim însă în prezent că acestea au fost nişte reprezentări mai degrabă idealizate ale realităţii, nefiind foarte exacte. Astfel de descrieri literare au stimulat admiraţia pentru Evul Mediu şi denaturarea sa de către romanticii germani din sec. XIX, al căror sentiment al identităţii naţionale a fost hrănit cu imaginea unui fals trecut glorios.

Continue reading →

Florenţa lui Lorenzo Magnificul

În anul 1469, Lorenzo de Medici devine cetăţean de onoare al Florenţei. El este supranumit Magnificul datorită calităţilor sale în domeniile politicii şi diplomaţiei şi pentru însuşirile sale deosebite de protector al culturii, care va deveni simbolul Florenţei secolului al XV-lea şi, în general, simbolul Renaşterii italiene.

Continue reading →

Despre proza lui Hermann Hesse

Hermann Hesse (1877-1962), scriitor german, creează o proză excesiv explicativă, construită pe tema singurătăţii şi a consolării spirituale (Siddhartha, Lupul de stepă). În ultimul său roman, Jocul cu mărgele de sticlă, imaginează o cetate utopică: în Castalia domnesc armonia şi ordinea instaurate de un magister ludi – Joseph Knecht. „Jocul” este de fapt o doctrină salvatoare, destinată intelectualului ascet, capabil să aspire la o nouă treaptă spirituală, ştergând graniţele dintre artă, religie şi ştiinţă.

Continue reading →

Octavian Paler şi definiţia cuvântului

Nimic nu pare a fi mai tulburător decât cuvântul. Fie el rostit sau scris, cuvântul are acea putere de a sădi suferinţa în suflet sau de a o curma, de a deschide inimile sau de a le îngropa şi mai mult în adâncul fiinţei. A defini cuvântul, a-i identifica substanţa este, fără îndoială, încercarea cea mai anevoioasă şi tentaţia supremă a oricărui scriitor. Fără să-şi fi propus vreodată acest lucru ( el însuşi mărturisea într-una din cărţile sale: „Nu ştiu pentru cine scriu, dar ştiu de ce scriu. Scriu ca să mă justific. În ochii cui? Am spus-o deja, dar înfrunt ridicolul de a mai spune-o o dată: în ochii copilului care am fost”), Octavian Paler a reuşit să demonstreze , prin tot ceea ce ne-a lăsat (cărţi, articole, interviuri, emisiuni de radio sau televizate ) că arta cuvântului constă în însăşi capacitatea sa de a se întipări în memorie şi de a te determina să te meditezi la propria-ţi existenţă .

Continue reading →

3 martie – Istoricul zilei

Robert Hooke

 

1703 – A murit Robert Hooke, astronom şi fizician englez

1706 – A murit Johann Pachelbel, compozitor german

1847 – S-a născut Alexander Graham Bell, inventatorul telefonului

1863 – A murit Iancu Văcărescu, poet

1871 – S-a născut Constantin Argetoianu, om politic, diplomat

1875 – A avut loc, la Paris, premiera operei „Carmen„, de Georges Bizet

1882 – S-a născut Ion Mihalache, om politic, fondator al partidului ţărănesc

1904 – S-a născut Mircea Vulcănescu, filosof, sociolog și economist român

1930 – S-a născut Ion Iliescu, politician român

2 martie – Istoricul zilei

1905 – S-a născut Radu Gyr, poet, dramaturg şi eseist

1930 – A murit D. H. Lawrence, prozator, eseist, poet britanic

Mihail Gorbaciov

1931 – S-a născut Mihail Gorbaciov, preşedinte al USSR şi iniţiatorul Perestroikăi

1939 – A murit arheologul şi egiptologul Howard Carter, care, în 1922, a descoperit mormântul faraonului Tutankamon

27 februarie – Istoricul zilei

272 – S-a născut Constantin cel Mare, împărat roman

1711 – S-a născut Constantin Mavrocordat, domnitor al Ţării Româneşti şi al Moldovei

1872 – S-a născut Alexandru Vaida-Voievod, om politic

1902 – S–a născut scriitorul John Steinbeck, laureat al Premiului Nobel pentru literatură pe anul 1962

1920 – A murit Alexandru D. Xenopol, filosof, istoric român

1936 – A încetat din viaţă fiziologul Ivan Pavlov; a descoperit „reflexul condiţionat”

2009 – A murit Manea Mănescu, fost prim-ministru din perioada comunistă

22 februarie – Istoricul zilei

1512 – A murit Amerigo Vespucci, explorator italian

1732 – S-a născut George Washington, primul preşedinte al Statelor Unite ale Americii

1788 – S-a născut filosoful Arthur Schopenhauer

1810 – S-a născut Grigore Alexandrescu, poet şi fabulist român

1857 – S-a născut fizicianul german Heinrich Rudolf Hertz

1875 – A încetat din viaţă pictorul Jean-Baptiste Corot, precursor al impresionismului

1903 – S-a născut Tudor Muşatescu, poet, prozator, dramaturg şi publicist român

18 februarie – Istoricul zilei

1404 – S-a născut Leon Battista Alberti, umanist italian, arhitect, principal inițiator al teoriei artei Renașterii

1455 – A murit Fra Angelico, pictor italian

1516 – S-a născut regina Maria Tudor (Maria I), regină a Angliei şi a Irlandei (1553-1558); cruzimea de care a dat dovadă în persecuţiile împotriva protestanţilor i-a atras denumirea de „Maria sângeroasă

1546 – A murit Martin Luther, reformator german

1564 – A murit Michelangelo Buonarroti, pictor, sculptor, arhitect şi poet italian

1745 – S-a născut fizicianul italian Alessandro Volta, inventatorul pilei electrice

1825 – S-a născut Jókai Mór, scriitor ungur

1861 – Regele Victor Emmanuel al II-lea de Sardinia a devenit primul rege al Italiei

1883 – S-a născut Nikos Kazantzakis, scriitor grec

1967 – A murit Iacob Robert Oppenheimer, fizician; împreună cu un grup de cercetători a construit prima bombă atomică

17 februarie – Istoricul zilei

1600Giordano Bruno, filosof renascentist italian, ars pe rug din ordinul Inchiziției

1673 – A murit Moliere (Jean Baptiste Poquelin), dramaturg francez

1803 – S-a născut Edgar Quinet, istoric francez

1827 – A murit Johann Heinrich Pestalozzi, pedagog elvețian

1856 – A murit Heinrich Heine, poet, ultimul reprezentant al romantismului german

1947 – A murit scriitoarea franceză de origine română Elena Văcărescu

2001 – A murit Richard Wurmbrand, misionar creștin, deținut politic în regimul comunist

13 februarie – Istoricul zilei

1571 – A murit Benvenuto Cellini, sculptor, gravor şi scriitor florentin

1689 – Parlamentul britanic a adoptat „Carta Drepturilor” (Bill of Rights), act fundamental al sistemului legislativ britanic

1841 – Medicul francez Charles Gabriel Pavaz a inventat seringa

1880 – S-a născut savantul Dimitrie Gusti, fondatorul Şcolii sociologice din Bucureşti

1883 – A murit celebrul compozitor german Richard Wagner

1903 – S-a născut Georges Simenon, scriitor belgian de romane poliţiste

12 februarie – Istoricul zilei

1804 – A murit filozoful german Immanuel Kant

1809 – S-a născut Abraham Lincoln, al 16-lea preşedinte al Statelor Unite ale Americii, cel care a abolit sclavia

1809 – S-a născut Charles Darwin, naturalist englez, autorul teoriei despre evoluţia speciilor prin selecţie naturală

1862 – S-a născut dramaturgul Alexandru Davila

1894 – S-a născut scriitoarea Otilia Cazimir

11 februarie – Istoricul zilei

1650 – A murit filosoful francez René Descartes

1847 – S-a născut inventatorul american Thomas Alva Edison; a realizat telegraful, microfonul telefonic cu praf de cărbune, fonograful, dulia şi soclul cu filet pentru becul incandescent; sub conducerea lui s-a construit prima centrală electrică din lume (în 1882, la New York)

1866Al. I. Cuza a fost silit să abdice ca urmare a conjuraţiei pregătite de „monstruoasa coaliţie” (conservatori şi liberali-radicali)

1868 – A murit fizicianul francez Leon Foucault, cel ce a demonstrat, graţie pendulei, mişcarea de rotaţie a pamîntului