Arhive lunare: septembrie 2022

Revoluția glorioasă – Lecția de istorie

De Horia pe | Lasă un comentariu

I.Lupta împotriva absolutismului

  • la începutul secolului al XVII-lea, tronul Angliei a revenit dinastiei Stuart;
  • regele Carol I Stuart (1625-1649) a încercat:
  • să instaureze o conducere absolutistă;
  • să impună religia catolică;
  • să conducă țara fără Parlament.
  • politica regelui:
  • a stârnit revolta Parlamentului și a unei părți a populației;
  • a dus la declanșarea războiului civil (1642-1649) – desfășurat între armata regelui și cea a Parlamentului, condusă de Oliver Cromwell;
  • în urma victoriei armatei Parlamentului, monarhia a fost înlăturată, iar Anglia fost proclamată republică. Oliver Cromwell a devenit conducătorul Angliei.

II. Revoluția glorioasă

  • în anul 1660, dinastia Stuart a revenit în fruntea Angliei;
  • regele Carol al II-lea Stuart:
  • a colaborat cu Parlamentul ;
  • a acceptat legile votate de acesta, prin care erau garantate drepturile locuitorilor.
  • Iacob al II-lea Stuart:
  • a devenit rege în anul 1685;
  • a încercat să instaureze monarhia absolută;
  • politica acestuia a provocat opoziția Parlamentului;
  • în anul 1688, Parlamentul a decis înlăturarea lui Iacob al II-lea și i-a oferit tronul conducătorului Olandei, Wilhelm de Orania.
  • în anul 1689, Parlamentul i-a impus noului rege acceptarea documentului Declarația Drepturilor. Acesta:
  • limita puterile monarhului;
  • recunoștea drepturile cetățenilor;
  • confirma autoritatea Parlamentului.
  • astfel s-a produs Revoluția glorioasă (trecerea de la absolutism la monarhia constituțională fără război civil și violențe).

III. Monarhia constituțională

  • în urma Revoluției glorioase și a aplicării Declarației drepturilor, în Anglia a fost instaurată o nouă formă de guvernământ: monarhia constituțională (sau parlamentară). În cadrul acesteia:
  • puterea monarhului este limitată prin legi;
  • statul a fost organizat pe baza principiului separării puterilor:
  • puterea legislativă i-a revenit Parlamentului (format din două camere: a Lorzilor și a Comunelor);
  • puterea executivă – aparținea monarhului și Cabinetului (guvernului);
  • puterea judecătorească – aparținea instanțelor de judecată.
  • în anul 1707, prin uniunea dintre Anglia și Scoția s-a format Regatul Unit al Marii Britanii.

Dicționar

absolutism monarhic – formă de conducere a statului bazată pe puterea nelimitată a monarhului;

monarhie constituțională – formă de conducere a statului monarhic în care prerogativele monarhului sunt limitate prin constituție;

război civil – conflict armat între tabere din rândul aceluiași popor;

republică – formă de guvernământ în care conducerea este asigurată de reprezentanți aleși; forma de organizare a Angliei în 1649-1660.

Urmăriți prezentarea video AICI – https://www.youtube.com/watch?v=VfO2XlCLO8U

Publicat în: Lectii de istorie | Etichetat: , , , , , ,

Popoare și spații istorice în Europa antică – Lecția de istorie

De Horia pe | Lasă un comentariu

I.Indo-europenii

  • Grup de populații care trăiau în mileniul III î.Hr. în Asia Centrală, de unde au emigrat în Europa;
  • În urma migraţiei, în Europa au apărut noi popoare şi noi limbi.

II. Grecii

  • În mileniul II î.Hr., de-a lungul coastelor Mării Mediterane, îşi fac apariţia două civilizaţii: civilizaţia cretană (minoică) şi civilizaţia miceniană.
  • În mileniul II î.Hr. grecii se stabilesc în:
    • sudul Peninsulei Balcanice (Elada — Grecia de azi);
    • pe ţărmul vestic al Asiei Mici (Turcia de azi);
    • în insulele din Marea Egee.
  • Venirea acestora în aceste zone duce la dispariţia civilizatiilor minoică şi miceniană.
  • Grecii sunt împărţiţi în 4 triburi:
    • dorieni (aşezaţi în Peloponez);
    • ionieni (Attica, Eubeea, vestul Asiei Mici);
    • ahei (Creta, Asia Mică);
    • eolieni (centrul Greciei, insula Lesbos, Asia Mică).
  • Religie: politeistă (cred în mai mulţi zei).
  • Colonizarea greacă: 
    • reprezintă procesul de migrație a elenilor din cetățile lor, desfășurat între secolele VIII-VI î.Hr., care a dus la întemeierea de noi așezări (colonii).
  • Cauzele colonizării:
    • creșterea demografică și insuficiența terenurilor cultivabile;
    • luptele politice.
  • Grecii au întemeiat colonii în:
    • Nordul Mării Negre (Histria, Tomis, Callatis);
    • Asia Mică;
    • Sudul Franței.

III. Tracii

  • S-au stabilit în mileniul II î.Hr. în spațiul cuprins între Marea Neagră, Marea Egee și Carpații Nordici.
  • Triburi: geto-dacii, moesii, odrisii, tribalii.
  • Istoricul Herodot spunea că: “Neamul tracilor este cel mai numeros, după cel al inzilor. Dacă ar avea un singur cârmuitor sau dacă tracii s-ar înțelege între ei, ar fi de nebiruit şi cu mult mai puternic decât toate neamurile.”

IV. Romanii

  • Civilizația romană s-a dezvoltat în peninsula Italică, unde locuiau și alte populații – etruscii, sabini, samniți, liguri.
  • Potrivit tradiției, Roma a fost întemeiată în anul 753 î.Hr. de către Romulus.
  • Treptat, Roma a supus celelalte triburi și a cucerit Peninsula Italică.
  • Urmăriți prezentarea video AICI – https://www.youtube.com/watch?v=eao27JNn4Xk
Publicat în: Lectii de istorie | Etichetat: , , , , , ,