Legenda Alcestei

Alcesta Fiica lui Pelias, regele din Iolcos, şi soţia lui Admetos, care a cucerit-o cu ajuto­rul lui Apollo. Acesta a făcut în aşa fel încît eroul să depăşească anevoioasa încercare pe care i-o impusese tatăl fetei, şi anume aceea de a înjuga la carul de nuntă două animale duşmane între ele, cum sînt leul şi mistreţul. Însă, uitînd să ofere o jertfă Artemisei în ziua nunţii, Admetos şi-a atras mînia zeiţei. Mulţumită lui Apollo, Artemis s-a potolit. Moirele, prezente la banchetul regal, au fost îmbătate şi deter­minate mai întîi să prelungească viaţa rege­lui, iar mai apoi să-i promită un dar de nuntă cu totul aparte; astfel, el avea să devină nemuritor, dacă altcineva (tatăl, mama sau soţia sa) s-ar fi oferit să moară în locul său.

Ziua fatală s-a apropiat; Apollo a pără­sit curtea lui Admetos, iar Moartea a venit să-şi ceară victima. Însă nimeni din casă nu s-a oferit să-şi sacrifice propria viaţă pentru tînărul suveran: nici bătrînul său tată, nici mama sa, la rîndul ei înaintată în ani. Numai Alcesta a fost gata să se ofere ca jertfă. Dar, în timp ce ea îşi lua rămas–bun de la soţ şi de la copii, la curte şi-a făcut apariţia Heracle, care se îndrepta spre casa lui Diomede, unde avea să se ocupe de una dintre muncile sale. Casa răsuna de plînsete funebre, însă, pen­tru a nu-şi întrista oaspetele, Admetos nu i-a spus ce se întîmplă. Eroul şi-a dat seama de adevăr atunci cînd a văzut-o pe Alcesta îndepărtîndu-se şi nu a ezitat să i-o smulgă Morţii. Acest episod este povestit cu nuanţe diferite, în funcţie de autori: cînd este pomenită lupta corp la corp a lui Heracle cu Moartea, cînd înşişi zeii subpămînteni o eliberează pe Alcesta, surprinşi fiind de o victimă atît de tînără.

Potrivit unei interpretări care s-a bucurat de o largă răspîndire, faptele Alcestei ar fi fost strîns legate de o tradiţie străveche (pe care nu o putem redescoperi în toate nuanţele sale), ce o înfăţişează ca o zeitate subpămînteană, la fel ca pe Admetos, şi, din unele puncte de vedere, apropiată de mitul Demetrei şi al Corei. Şi ea, după ce coboară în lumea subpămînteană, se întoarce pe pămînt, potrivit unui ciclu moarte – reînviere caracteristic religiilor iniţiatice (de exemplu, Misterelor Eleusine), care aminteşte credinţe străvechi legate de ciclul vegetaţiei şi de reînnoirea periodică a vieţii.

Prezenţe în literatura antică. Homer, Iliada; Frinihos, Alcesta (tragedie pierdută); Euripide, Alcesta (tragedie, pe baza multor refa­ceri succesive); Platon, Banchetul. Alcestei îi sînt dedicate un mic poem de 122 de hexametri descoperit pe un papirus din secolul al IV-lea la Barcelona, precum şi o compilaţie vergiliană de 162 de hexametri conţinută în Anthologia Latina.

Prezenţe în literatura medievală, modernă şi contemporană. G. Chaucer, Legenda doam­nelor virtuoase ; Ph. Quinault, Alcesta sau triumful luiAlcide, libret pentru J.-B. Lully; G. Buchanan, Alcesta ; J. Racine, Alcesta ; F.J. de Chancel, Alcesta ; P.J. Martello, Alcesta; V. Alfieri, Alcesta (traducere a tragediei lui Euripide) şi Alcesta II, reluată după   mit;   B.   P6rez   Gald6s,   Alcesta; J.   Richter   şi   J.   von   Pauersbach,   Die Getreue Alcestes; H. von Hofmannsthal, Alcesta; M. Yourcenar, Misterul Alcestei. Celebre sînt şi cîteva melodrame inspirate din faptele personajului; opera cea mai faimoasă este cea a lui Gluck, pe un libret de Ranieri de’ Calzabigi. Deosebit de im­portante sînt, de asemenea, oratoriul Alcesta de G.F. Hăndel şi opera lui A. Schweitzer pe un libret de Ch.M. Wieland (la care Goethe a replicat prin scrierea satirică Zeii, eroii şi Wieland).

Iconografie. Despărţirea Alcestei de Adme­tos este unul dintre episoadele cel mai frecvent reprezentate în iconografia greco–romană, apărînd pe numeroase exemplare de ceramică greacă şi în picturile de la Herculanum (Napoli, Muzeul Naţional). Evidenta conexiune a personajelor cu lumea de dincolo a făcut ca Alcesta şi Admetos să devină protagoniştii decoraţiunilor de pe numeroase sarcofage sculptate.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: