Arhive lunare: iulie 2012

Regina Margot – Coroana pierdută (prima parte)

Dacă arta seducţiei, asociată cu o anumită lipsă de prejudecăţi în materie sexuală, era o cerinţă indispensabilă pentru amantele regale, de la principese şi regine se cerea o virtute mai presus de orice îndoială (virtute necesară, înainte de toate, pentru a garanta legitimitatea descendenţei). Iar dacă favoritele nu puteau în nici un fel să devină regine, reginele ştiau că trebuie să vegheze asupra propriei lor reputaţii dacă voiau să-şi păstreze coroana. Tocmai deoarece contravenise acestor reguli şi dusese o viaţă plină de scandaluri, Marguerite de Valois, nepoată, fiică, soră, cumnată şi soţie a unor mari suverani, nu putu să se folosească de prilejul ce i se oferise pe neaşteptate şi să devină regină a Franţei.

Continuă citirea →

Simone de Beauvoir – sex şi filosofie

Simone de Beauvoir a marcat secolul XX prin luările de poziţie îndrăzneţ feministe pentru epoca ei, dar, în mod paradoxal, numele şi viaţa sa rămân greu de despărţit de cele ale partenerului nărăvaş, Jean-Paul Sartre.

Continuă citirea →

29 iulie – Ziua Imnului Național

29 iulie – Ziua Imnului naţional „Deșteaptă-te, române!”, sărbătorită, anual, începând din 1998.

O istorie a dinozaurilor

Dinozaurii au fost un grup de reptile, care au trăit pe Pământ cu mai mult de 160 de milioane de ani în urmă. Au dispărut acum circa 65 de milioane de ani.

Continuă citirea →

Ce este anarhismul?

Anarhism – doctrină şi mişcare politică, urmărind răsturnarea pe cale revoluţionară a statului şi a oricărei forme de autoritate şi opresiune, care ar trebui înlocuite cu o societate de oameni liberi şi egali, condusă printr-o organizare “naturală”, spontană. Reprezentanţi: William Godwin, Pierre-Joseph Proudhon, Mihail Bakunin, Piotr Kropotkin, Max Stirner.

Primul anarhist declarat este Proudhon, care, în cartea Ce este proprietatea?(1840), realizează prima critică economică a statului.

La sfârşitul sec. XIX anarhiştii au organizat atentate împotriva unor suverani şi sefi de guvern pentru a lovi, prin ei, în simbolul puterii statului (uciderea preşedintelui francez Carnot, 1894; a regelui Italiei, Umberto I, 1900; a preşedintelui S.U.A. Mc Kinley, 1901).

Viaţa unei femei în Grecia antică

În afara celor care aparţin legendei – Elena, Clitemnestra, Penelopa etc. -, singurele femei ce şi-au câştigat un loc în istoria greacă propriu-zisă au fost hetairele, ceva între gheişele japoneze şi cocotele pariziene de azi. S-o lăsăm pe cea mai faimoasă, pe Aspasia, care, ca iubită a lui Pericle, a ajuns de-a dreptul „prima doamnă” a Atenei, şi care cu salonul ei intelectual a dictat legea. Căci şi numele multor altora a ajuns până la noi, transmise de poeţi, memorialişti şi filozofi care le-au fost destul de intimi; iar ele, departe de a se jena, se lăudau chiar cu asta.

Continuă citirea →

Amfiteatru – dicţionar de termeni istorici

Amfiteatru – construcţie de formă rotundă sau ovală, neacoperită, cu o arenă centrală şi rânduri concentrice de locuri, dispuse în trepte.

Amfiteatrul este originar din Antichitatea romană, fiind un loc destinat jocurilor publice locale, între care erau incluse şi luptele gladiatorilor, luptele între animale sălbatice sau între animale şi oameni.

Cel mai vechi amfiteatru existent şi astăzi a fost construit la Pompei (cca 80 î.Hr.). Şi altele au supravieţuit, răspândite în fostele provincii ale Imperiului Roman, cel mai cunoscut fiind Colosseum, din Roma.

sursa: Enciclopedia universală Britannica, vol. 1, Ed. Litera, Bucureşti, 2010

Viaţa unui bărbat în Grecia antică

Nu se poate spune cu precizie dacă politica ateniană a favorizat sau nu creşterea demografică. În privinţa asta, ea a fost întotdeauna contradictorie. Exista multă înţelegere, atât în legile civile cât şi în cele bisericeşti, chiar pentru adoptarea de copii de către cuplurile care nu-i puteau avea. Dar, în mod obişnuit, infanticidul era aprobat şi practicat împotriva copiilor cu malformaţii, în timp ce codul medical al lui Hipocrat interzicea avortul. În concluzie, e de presupus că statul lăsa mână liberă iniţiativei private, aşa că, în legătură cu soarta nou-născutului, totul depindea de părinţi. Dacă aceştia erau oameni cu fire ceva mai afectuoasă, iar copilul era băiat, şi bine făcut, atunci el avea multe şanse să fie acceptat. Altfel, risca să fie aruncat afară pe uşă.

Continuă citirea →

Revolta de pe Amistad

Revolta de pe Amistad (2 iulie 1839) – revoltă a sclavilor de pe goeleta Amistad. Revolta a izbucnit în apropierea ţărmului cubanez, când 53 de africani care fuseseră capturaţi în Sierra Leone, pentru a fi vănduţi ca sclavi, au preluat controlul navei, au ucis căpitanul şi bucătarul şi au poruncit pilotului să îndrepte vasul către continentul african. Pretinzând că aşa face, acesta a navigat în schimb spre N şi, două luni mai târziu, vasul a putut fi interceptat în apropiere de New York.

Continuă citirea →

Cine sunt aheii?

Ahei – cel mai vechi dintre cele patru neamuri care, conform tradiţiei, ar fi dat naştere poporului grec; cuprindea populaţiile care locuiau în Pelopones după anul 2000 î.Hr. şi invazia dorică. Homer îi numeşte pe greci, în general, ahei.

Vasile Alecsandri – viaţa şi opera

Vasile Alecsandri (14.VI.1818, Bacău – 22.VIII.1890, Mirceşti, Bacău), poet, prozator şi dramaturg. Părinţii lui Alecsandri sunt medelnicerul Vasile Alecsandri şi Elena (n. Cozoni), fiica unui grec românizat. Om cu stare şi deschis la minte, părintele îi asigură, la fel ca şi celorlalţi copii (frumoasa Catinca, măritată cu paşoptistul C. Rolla, şi Iancu, viitorul locotenent-colonel şi literat), o creştere aleasă.

Continuă citirea →

Agora – dicţionar de termeni istorici

Agora – în oraşele antice greceşti, un spaţiu deschis, servind ca zonă şi cadru pentru întruniri şi centru pentru activităţi comerciale, civile, sociale şi religioase.

De-a lungul timpului, agora a fost folosită în mod diferit. Situată în centrul oraşului sau aproape de port, era adesea înconjurată de clădiri publice, colonade cu magazine şi stoa care protejau împotriva soarelui şi a vremii rele.

sursa: Enciclopedia Universală Britannica, Ed. Litera, Bucureşti, 2010

Ministru implicat într-un scandal de sex şi securitate

La 4 iunie 1963, secretarul de stat britanic pentru problemele războiului, John Profumo, şi-a dat demisia, recunoscând astfel adevărul acuzaţiilor privind implicarea sa într-un scandal de sex şi securitate. Mai înainte, în martie, Profumo spusese în Camera Comunelor că prietenia lui cu o fată de 21 de ani, numită Christine Keeler, nu are „nimic indecent”. Dar, de fapt, Keeler îi servise lui Profumo că amantă ocazională începând din vara lui 1961, când cei doi s-au cunoscut la piscina de la Cliveden, celebrul castel al familiei Astor, într-o întâlnire aranjată de un proxenet din societatea londoneză, Stephen Ward.

Continuă citirea →

Achiziţia Alaska

Achiziţia Alaska – achiziţionarea, în 1867, de către Statele Unite a unui teritoriu de la Rusia. Teritoriul, cu o suprafaţă de 1,5 milioane de kmp, este situat în extremitatea de N-V a Americii de Nord şi formează actualul stat Alaska. Deţinut de ruşi din 1741, devenise o garanţie economică, iar în 1866 a fost oferit spre vânzare.

Continuă citirea →

Cana de aur

Vlad Voievod în Ţara Românească a fost vestit pentru ura sa înverşunată împotriva trândăviei şi hoţiei de pe ogorul întins pe care-l stăpânea; a reuşit să distrugă buruienile acestea vătămătoare pedepsindu-i aspru pe vinovaţi. Încă se mai spune că mulţi au fost omorâţi fără chibzuială îndelungată Şi au fost traşi în ţeapă fără a avea vreo vină.

Continuă citirea →

%d blogeri au apreciat: