Viaţa Cleopatrei. (I) Iubita lui Iulius Caesar

cleopatra cezarCleopatra nume complet Cleopatra VII Thea Philopator (70/69 î.Hr. – 08.30 î.Hr., Alexandria). Regină egipteană, cunoscută în istorie şi artă ca iubita lui Iulius Caesar şi apoi ca soţia lui Marc Antoniu.

A devenit regină la moartea tatălui ei, Ptolemeu XII, în 51 î.Hr., şi a domnit pe rând alături de cei doi fraţi ai ei, Ptolemeu XIII (51-47 î.Hr.) şi Ptolemeu XIV (47-44 î.Hr.), şi de fiul ei, Ptolemeu XV Caesar (44-30 î.Hr.) sau Caesarion. După ce armatele romane ale lui Octavian (viitorul împărat Augustus) au învins puterile unite ale celor doi, Antoniu şi Cleopatra s-au sinucis, iar Egiptul a intrat sub dominaţie romană. Cleopatra a influenţat activ politica romană într-un moment crucial şi a ajuns să reprezinte, cum nu a mai reuşit nicio altă femeie din Antichitate, prototipul femeii fatale.

Viaţa şi domnia

Fiică a regelui Ptolemeu XII Auletes, Cleopatra avea să fie ultima regină a dinastiei macedonene care a condus Egiptul de la moartea lui Alexandru cel Mare, în 323 î.Hr., până la anexarea regatului de către Roma, în 30 î.Hr. Această dinastie fusese întemeiată de generalul lui Alexandru, Ptolemeu, care a devenit regele Ptolemeu I Soter al Egiptului. Cleopatra era deci de origine macedoneană şi nu avea mai deloc sânge egiptean, cu toate că autorul clasic Plutarh scria că, din întreaga familie, doar ea a dorit să înveţe limba egipteană şi, din motive politice, s-a proclamat noua Isis, titlu care o diferenţia de fosta regină ptolemaică, Cleopatra III, care susţinuse şi ea că era reîncarnarea zeiţei Isis. Monedele ce poartă pe ele portretul Cleopatrei înfăţişează o persoană mai degrabă expresivă decât frumoasă, cu buze subţiri, bărbie fermă, privire senină, frunte lată şi un nas proeminent.

La moartea lui Ptolemeu XII în 51 î.Hr., tronul a revenit fiului său mai mic, Ptolemeu XIII, şi fiicei sale, Cleopatra VII. Este posibil, dar nu dovedit, ca ei să se fi căsătorit la scurt timp după ce a murit tatăl lor. Cleopatra, având 18 ani, mai mare decât fratele ei cu aproape opt ani, a acaparat puterea. Dovezile arată că primul decret în care numele lui Ptolemeu apare înaintea numelui Cleopatrei a fost în octombrie 50 î.Hr. Imediat după aceea, Cleopatra a fost nevoită să plece din Egipt în Siria, unde a adunat o armată, iar apoi s-a întors în 48 î.Hr. pentru a se lupta cu fratele ei, la Pelusium, aflat la graniţa de est a Egiptului. Uciderea generalului roman Pompei, la Pelusium, şi sosirea lui Iulius Caesar au adus temporar pacea.

Cleopatra şi-a dat seama că avea nevoie de sprijinul romanilor, mai exact al lui Caesar, dacă voia să-şi recapete tronul. Fiecare dintre cei doi voia să se folosească de celălalt. Caesar avea nevoie de bani pentru a plăti datoriile la care îl împinsese tatăl Cleopatrei, Auletes, pe când se lupta să-şi păstreze tronul. Cleopatra era hotărâtă să ajungă pe tron şi, dacă era posibil, să readucă gloria primilor Ptolemei şi să recupereze cât mai multe teritorii, inclusiv sudul Siriei şi Palestina. Caesar şi Cleopatra au devenit amanţi şi au petrecut iarna asediaţi în Alexandria. Primăvara următoare au sosit întăriri romane, iar Ptolemeu XIII a fugit din calea acestora, dar s-a înecat în Nil. Cleopatra, acum căsătorită cu fratele ei Ptolemeu XIV, a preluat din nou tronul. În iunie 47 î.Hr. l-a născut pe Ptolemeu Caesar (cunoscut de cei din Alexandria drept Caesarion sau „micul Caesar”. Dacă Caesar era într-adevăr sau nu tatăl lui Caesarion, după cum indică şi numele, este un fapt necunoscut).

I-au trebuit doi ani lui Caesar pentru a înlătura ultimele rămăşiţe ale opoziţiei celor fideli lui Pompei. Imediat ce s-a întors la Roma, în 46 î.Hr., a sărbătorit triumful timp de patru zile – atât ţinea o ceremonie în cinstea unui general după victoria asupra unei armate străine -, când Arsinoe, sora mai mică şi mai duşmănoasă a Cleopatrei, a fost umilită. Cleopatra a făcut cel puţin o vizită oficială la Roma, însoţită de soţul-frate şi de fiul ei. A locuit în vila personală a lui Caesar, de dincolo de Tibru, şi se poate să fi fost martoră la dedicarea unei statui în cinstea sa la templul lui Venus Genetrix, strămoaşa gintei Iulia din care făcea parte Caesar. Cleopatra se afla la Roma când Caesar a fost ucis în 44 î.Hr.

Imediat după întoarcerea ei la Alexandria în 44 î.Hr., Ptolemeu XIV a murit. Cleopatra a început să domnească alături de fiul ei, Ptolemeu XV Caesar, pe când acesta era doar un bebeluş.

sursa: Enciclopedia Universală Britannica, coord.: Ilieş Câmpeanu, Cornelia Marinescu, vol.4, Bucureşti, Ed. Litera, 2010, p.97

2 răspunsuri

  1. […] Însă, dacă coronavirus și-ar fi făcut simțită prezența pe la tarabe, ținând cont că cel mai repede se răspândește în locuri aglomerate, autoritățile romane ar fi fost nevoite să stopeze orice activitate ce privește comerțul. Inclusiv, vizitele la Cleopatra. […]

    Apreciază

  2. Super interesant!

    Apreciază

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.