Viaţa cotidiană în Roma antică

Romanii se sculau odată cu răsăritul soarelui şi îşi începeau numaidecât activitatea obişnuită. În primele două ore ale dimineţii patricienii îşi exercitau funcţia de patroni: „patronul” îşi primea (în ordinea ierarhică) „clienţii”, care se prezentau zilnic să-l salute, să-şi primească raţia de alimente sau de bani, şi eventual să-i solicite ajutorul în anumite probleme (juridice, o intervenţie, etc.) După care, urmaţi de numeroşii lor clienţi, patricienii porneau (pe jos; numai personajele foarte marcante mergeau în lectică) spre locurile unde îşi desfăşurau activitatea zilnică – în For, la Senat, la adunările politice, la întâlnirile de afaceri, la tribunale etc.

La ora 12, toate aceste activităţi încetau, şi romanii se întorceau acasă, la masă. Bineînţeles că acest orar nu era general; cei de la ţară, meşteşugarii, negustorii, ş.a. continuau lucrul până seara. Dar categoriile de privilegiaţi care îşi puteau permite un program mai liber îşi petreceau după-amiaza – după un repaus de o oră – de obicei la terme, care se deschideau la ora 14 şi se închideau la apusul soarelui.

Termele nu erau doar nişte imense băi publice, ci adevărate instituţii sociale: locul de întâlnire între prieteni şi cunoscuţi, loc de destindere şi de felurite distracţii, locul unde se puteau afla mai repede ultimele ştiri şi unde se comentau noutăţile zilei. Ca băi propriu-zise, termele aveau un vestiar sau două, o încăpere pentru băi reci, o alta încălzită cu un sistem de tuburi subterane, în fine sala bazinelor cu apă caldă. Pe lângă acestea mai erau camere cu aburi, camere pentru masaje, pentru frecţii, ş.a. Termele mai mari şi mai somptuoase aveau grădini, biblioteci, piscine, bufete, un stadion, „gimnazii”. Termele care nu aveau săli rezervate femeilor, puteau fi frecventate de femei numai înainte de prânz, când bărbaţii n-aveau acces. Preţul de intrare la terme era foarte mic, încât le puteau frecventa zilnic şi oamenii săraci.

*****

sursa: Ovidiu Drimba, Istoria culturii şi civilizaţiei, vol. III, Ed. Saeculum, Bucureşti, 2003