Convenţia de la Paris (7/19 august 1858)

Convenţia încheiată între Austria, Franţa, Marea Britanie, Prusia, Rusia, Sardinia şi Turcia pentru organizarea Principatelor, Paris (7/19 august 1858)

Care, având depline puteri, recunoscute a fi în forma cuvenită, s-au întrunit în Conferinţa la Paris şi au hotărât următoarele:

Art. 1 — Principatele Moldovei şi Valahiei, constituie de acum înainte sub denumirea de „Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei“, rămân sub suzeranitatea M.S. Sultanul. Principatele se vor administra liber şi în afară de orice amestec al Sublimei Porţi, în limitele stipulate prin acordul puterilor garante cu curtea suzerană. […]

Art. 3 — Puterile publice vor fi încredinţate în fiecare principat unui hospodar şi unei adunări elective acţionând, în cazurile prevăzute de prezenta convenţie, cu concursul unei comisii centrale celor două principate.

Art. 4 — Puterea executivă va fi exercitată de către hospodar.

Art. 5 — Puterea legislativă va fi exercitată în mod colectiv de către hospodar, adunare şi comisia centrală.

Art. 6 — Legile prezentând un interes special pentru fiecare principat vor fi pregătite de către hospodar şi votate de către adunare. Legile prezentând un interes comun pentru ambele principate vor fi pregătite de către comisia centrală şi supuse votării adunărilor de către hospodari.

Art. 7 — Puterea judecătorească, exercitată în numele hospodarului, va fi încredinţată magistraţilor numiţi de el, fără ca cineva să se poată sustrage judecătorilor săi naturali. O lege va determina condiţiile de admitere şi de înaintare în magistratură, luând ca bază aplicarea în mod progresiv a principiului inamovibilităţii.

Art. 8 — Principatele vor plăti curţii suzerane un tribut anual al cărui total rămâne fixat la suma de 1 500 000 de piaştri pentru Moldova şi 2 500 000 de piaştri pentru Valahia. […]

Art. 9 — În caz de încălcare a imunităţii principatelor, hospodarii vor adresa un recurs puterii suzerane; şi dacă nu li se dă dreptate, reclamaţia va putea fi trimisă, prin agenţii lor, reprezentanţilor puterilor garante la Constantinopole. Hospodarii vor fi reprezentaţi pe lângă curtea suzerană prin agenţi (capuchehaie), moldoveni sau valahi din naştere, nefiind supuşi nici unei juridicţii străine şi agreaţi de Poartă.

Art. 10 — Hospodarul va fi ales de către adunare pe viaţă.

Art. 11 — În caz de vacanţă şi până la instalarea unui nou hospodar, administraţia va trece în atribuţia Consiliului de Miniştri, care va intra de drept în exerciţiu. […]

Art. 12 — Atunci când s-a produs vacanţa, dacă adunarea este înlocuită, va trebui să procedeze în opt zile la alegerea hospodarului. Dacă ea nu este întrunită, va fi imediat convocată şi întrunită în termen de zece zile. În cazul când ea este dizolvată, se va proceda la noi alegeri în termen de cincisprezece zile, iar noua adunare va trebui să se întrunească de asemenea în termen de zece zile. […]

Art. 13 — Este eligibil în funcţia de hospodar oricine are vârsta de 35 ani, e născut din tată moldovean sau valah, poate justifica un venit funciar de 3000 de galbeni, cu condiţia să fi îndeplinit funcţii publice timp de zece ani sau face parte din adunări.

Art. 14 — Hospodarul guvernează cu ajutorul miniştrilor numiţi de el. El are dreptul de a graţia şi pe cel de a comuta pedepsele în materie criminală, fără a putea însă interveni altfel în administrarea justiţiei. El pregăteşte legile prezentând un interes special pentru Principate şi mai ales bugetele pe care le supune spre dezbatere adunării. El face numirile în toate slujbele administraţiei publice şi întocmeşte regulamentele necesare pentru executarea legilor. Lista civilă a fiecărui hospodar va fi votată de către adunare, o dată pentru totdeauna, în
momentul alegerii lui.

Art. 15 — Orice act întocmit de hospodar trebuie să fie contrasemnat de către miniştrii de resort. Miniştrii vor fi răspunzători de încălcarea legilor şi în particular de orice risipire a veniturilor publice. Ei vor fi justiţiabili de Înalta curte de justiţie şi de casaţie.

Art. 16 — Adunarea electivă va fi aleasă în fiecare principat pe o durată de 7 ani, conform dispoziţiilor electorale anexate la prezenta convenţie.

Art. 17 — Adunarea va fi convocată de hospodar şi va trebui să fie reunită în fiecare an în prima duminică a lunii decembrie. Durata fiecărei sesiuni ordinare va fi de 3 luni. Hospodarul va putea, dacă este cazul, să prelungească sesiunea. El poate să convoace o sesiune extraordinară sau să dizolve adunarea. În acest din urmă caz, el este obligat să convoace o nouă adunare, care va trebui să se întrunească într-un răstimp de 3 luni.

Art. 18 — Mitropolitul şi episcopii fac parte de drept din adunare. Preşedinţia adunării aparţine mitropolitului, vicepreşedinţii şi secretarii vor fi aleşi de către adunare.

Art. 20 — Adunarea va discuta şi vota proiectele de lege care-i vor fi prezentate de hospodar. Ea va putea să le amendeze sub rezerva stipulată în art.36 în ceea ce priveşte legile prezentând un interes comun.

Art. 22 — Bugetul veniturilor şi cheltuielilor, pregătit anual pentru fiecare principat prin grija hospodarului respectiv şi supus adunării, care îl poate amenda, nu va fi definitiv decât după ce va fi votat de ea.

Art. 25 — Nici un impozit nu va putea fi stabilit sau perceput fără consimţământul adunării.

Art. 27 — Comisia Centrală îşi va avea sediul la Focşani. Ea va fi compusă din 16 membri, 8 moldoveni şi 8 valahi, 4 vor fi aleşi de către fiecare hospodar dintre membrii adunării ori dintre persoanele care au îndeplinit funcţii înalte în stat şi 4 de către fiecare adunare din sânul ei.

Art. 34 — Sunt considerate legi prezentând un interes general toate acelea care au ca obiect unitatea legislaţiei, înfiinţarea, menţinerea sau îmbunătăţirea unirii vămilor, a poştelor, a telegrafului, fixarea valorii monetare şi deosebitele materii de folos public comune ambelor principate.

Art. 35 — Odată constituită, comisia centrală va trebui să se ocupe în special de codificarea legilor existente, punându-le în armonie cu actul constitutiv al noii organizări. Ea va revizui regulamentele organice, precum şi codurile civil, criminal, de comerţ şi de procedură, astfel încât, în afară de legile prezentând un interes pur local, să nu mai fie în viitor decât unul şi acelaşi corp de legislaţie, care va fi executoriu în ambele principate, după ce va fi votat de către respectivele adunări, sancţionat şi promulgat de fiecare hospodar.

Art. 38 — Se va înfiinţa o înaltă curte de justiţie şi de casaţie comună ambelor principate. Ea îşi poate avea sediul la Focşani. Constituirea ei se va reglementa printr-o lege. Membrii săi vor fi inamovibili.

Art. 41 — Ca înaltă curte de justiţie, ea va avea în atribuţie urmările iniţiate de hospodar sau de adunare împotriva miniştrilor şi va judeca fără drept de apel.

Art. 42 — Miliţiile regulate, existând acum în ambele principate, vor primi o organizare identică, spre a putea, la nevoie, să se unească şi să formeze o singură armată. Pentru aceasta se va face o lege comună.

Art. 46 — Moldovenii şi valahii vor fi cu toţii egali în faţa impozitului şi vor fi în aceeaşi măsură admişi în slujbele publice într-unul sau într-altul din principate. Libertatea lor individuală le va fi garantată. Nimeni nu va putea fi reţinut, arestat sau urmărit decât conform legii. Nimeni nu va putea fi expropriat decât legal, din motive de interes public şi contra unei despăgubiri. Moldovenii şi valahii de orice rit creştin se vor bucura deopotrivă de drepturile politice.