Convenţia de la Paris. Dicţionar de termeni istorici
Convenţia de la Paris – Înţelegere între reprezentanţii Puterilor Garante, întruniţi în cadrul Conferinţei de la Paris (mai-august 1858), document care cuprindea şi referiri la statutul internaţional şi principiile de organizare internă a Principatelor Române.
sursa: Mariana Gavrilă, Mariana Maximescu (coord.), Dicţionar şcolar de termeni şi expresii istorice, Piteşti, Paralela 45, 2009
Convenţia de la Paris (7/19 august 1858)
Convenţia încheiată între Austria, Franţa, Marea Britanie, Prusia, Rusia, Sardinia şi Turcia pentru organizarea Principatelor, Paris (7/19 august 1858)
Care, având depline puteri, recunoscute a fi în forma cuvenită, s-au întrunit în Conferinţa la Paris şi au hotărât următoarele:
Art. 1 — Principatele Moldovei şi Valahiei, constituie de acum înainte sub denumirea de „Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei“, rămân sub suzeranitatea M.S. Sultanul. Principatele se vor administra liber şi în afară de orice amestec al Sublimei Porţi, în limitele stipulate prin acordul puterilor garante cu curtea suzerană. […]
Art. 3 — Puterile publice vor fi încredinţate în fiecare principat unui hospodar şi unei adunări elective acţionând, în cazurile prevăzute de prezenta convenţie, cu concursul unei comisii centrale celor două principate.
Art. 4 — Puterea executivă va fi exercitată de către hospodar.
ISTORII REGĂSITE 
Comentarii recente