Expansiunea teritoriala a omului primitiv
Plecând din Africa, oamenii primitivi s-au stabilit într-o primă etapă în Asia şi Europa, apoi în Australia şi cele două Americi. Din cauza climei aspre, numai vânătorii viguroşi ai perioadei glaciare, oamenii de Neanderthal şi Cro-Magnon, au fost cei care au putut să colonizeze Europa.
Mult timp s-a crezut că primii oameni nu au părăsit Africa doar cu cca 1,4 milioane de ani în urmă. În anii 1990 s-a găsit însă în Georgia, în Asia de Vest, craniul unui umanoid cu o vechime de 1,7-1,8 milioane de ani. Cele mai vechi fosile de Homo erectus au fost descoperite în Asia. „Omul de Java“, botezat după insula unde a fost descoperit primul exemplar, datează de acum 1,7 milioane de ani î.Hr., pe când „omul din Beijing“ găsit în China are o vechime de 6oo ooo- 2oo ooo î.Hr. Homo erectus folosea probabil deja în acea perioadă focul şi dezvoltase posibil o formă de limbaj. Tot el a fost primul om venit în Europa, care trecea atunci prin perioade glaciare extreme. Versiunea europeană a lui Homo erectus a fost numită Homo heidelbergensís, datorită unei descoperiri făcute lângă Heidelberg în 1907. Se estimează că a trăit acum 4oo ooo-8oo ooo de ani.
Primii exploratori – istoria lumii
Mai bine de trei milioane de ani, hominizii au trait numai in partea de sud si cea de est a Africii. Cu aproximativ 1,8 milioane de ani in urma, oamenii speciei Homo erectus au inceput sa se mute pe noi teritorii.
Iesirea din Africa
Cu timpul, specia Homo erectus s-a raspandit, inainte sa exploreze o mai mare parte a Africii. Unele grupuri au migrat incet spre est si in cele din urma au ajuns in Indonezia si China.
Descoperind Europa
Oamenii din specia Homo erectus au ajuns in Europa cu aproximativ 500.000 de ani in urma. Au migrat dintr-un loc in altul, vanand, pescuind si culegand plante, pentru a se hrani. In cele din urma, ei au ajuns pana in Spania si pana in Anglia de azi.
Viata pe malul apei
Unele grupuri de Homo erectus se intorceau anual in acelasi loc. Un grup petrecea fiecare primavara intr-un loc numit azi Terra Amata, pe coasta sudica a Frantei, unde isi construiau probabil adaposturi din ramuri de copaci. Foloseau sulite de lemn la vanatoare si la pescuit.
De ce migrau Homo erectus?
Expertii cred ca oamenii speciei Homo erectus erau nevoiti sa calatoreasca pentru a gasi mancare destula pentru toti, de vreme ce numarul lor crestea. Ei vanau animalele care umblau dintr-un loc in altul si e posibil ca, urmarind animalele, sa fi ajuns in noi locuri prielnice.
sursa: Enciclopedie de istoria lumii, Ed. Aquila ’93
Aparitia focului – istoria lumii
La un milion de ani după apariţia lui Homo habilis, în Africa a evoluat un nou hominid, având creierul mai mare. Mergea numai în poziţie bipedă şi a fost numit Homo erectus, ceea ce înseamnă în limba latină „om în poziţie verticală”. Oamenii din această specie au învăţat să folosească focul, fapt care le-a adus mai mult control asupra vieţii lor.
Găsirea focului
Oamenii din specia Homo erectus nu puteau probabil să aprindă singuri un foc. Însă ei găseau focuri aprinse de fulgerele ce loveau iarba uscată. Se pare că duceau o creangă aprinsă până la peştera sau tabăra lor şi apoi aveau grijă ca focul să nu se stingă zile întregi, sau chiar săptămâni.
Gătirea hranei
Oamenii speciei Homo erectus au descoperit că plantele şi carnea erau mult mai gustoase dacă erau gătite la foc, astfel că au început să-şi gătească mâncarea. Mâncarea gătită este mai uşor de mestecat. Astfel, consumând mâncare gătită, dinţii şi fălcile lor s-au micşorat treptat. Mâncând mai multă carne, trupurile lor au devenit mai puternice şi mai înalte, iar creierele lor mai mari.
La căldură şi în siguranţă
Focul îi asigura lui Homo erectus căldura peste noapte. Era folosit şi ca armă de apărare împotriva animalelor periculoase, cărora le era frică de flăcări.
Lumina in intuneric
Având un foc aprins, oamenii puteau să vadă şi noaptea. Astfel că ei nu erau nevoiţi să se culce la apusul soarelui, spre deosebire de primii hominizi, şi puteau să lucreze şi noaptea.
Unelte mai bune
Oamenii speciei Homo erectus au folosit focul la făurirea unor unelte mai bune. Ei au ţinut capetele ascuţite ale suliţelor de lemn la flacără, astfel că acestea s-au întărit, şi au încălzit pietrele pentru a le face mai uşor de modelat. Au făurit din pietre expuse la căldură unelte numite topoare de mână, care aveau muchii foarte ascuţite.
Cămine
Focul oferea un loc unde oamenii puteau să stea împreună. Puteau astfel să-şi facă un cămin oriunde, începând să se stabilească într-o mulţime de locuri diferite. Treptat, au început să se răspândească tot mai departe de Africa.
sursa: Enciclopedie de istorie a lumii, Aquila „93, 2007
ISTORII REGĂSITE 
Comentarii recente