Primii oameni

primii oameni focLegendele străvechi și autorii Bibliei au susținut că oamenii sunt făpturi dumnezeiești, create după chipul celui care le-a zămislit. Până în prezent, însă, au rămas fără răspuns cel puțin câteva întrebări esențiale: este sau nu omul urmașul unei specii de maimuțe? Oamenii au apărut în împrejurări excepționale, într-un loc anume de pe Pământ, sau în același timp pe întreaga suprafață a planetei noastre? Știm cum a evoluat corpul omului? Sau lipsește ceva ca să înțelegem cum am devenit ceea ce suntem?

Știm că cea mai veche fosilă cu trăsături umane a fost găsită în Africa, în anul 1974. Cele 52 de oase ale unui schelet feminin, cu înălțimea de 1,30 metri, au fost numite de cercetători Lucy. Lucy era o ființă care își petrecea viața cățărându-se în arbori, dar care se afla totodată la începuturile mersului biped.

În condițiile unor mari schimbări climatice, oamenii primitivi și-au părăsit treptat vechiul mod de viață și au fost obligați să se adapteze unui mediu ostil, plin de provocări de tot felul. Zeci de mii de ani le-au fost necesari strămoșilor noștri pentru a trece la mersul biped, care le permitea să zărească primejdia de la distanță. Pe măsură ce s-au dezvoltat noi funcții ale creierului, ei au început să vorbească, mâinile s-au transformat și au dobândit abilitatea de a apuca obiecte.

Treptat, primii oameni au învățat să cioplească piatra, din care au făurit dălți sau cuțite. Așchiile rămase au fost folosite ca pumnale sau vârfuri de lance, la vânătoare ori la cules. După un alt lung răstimp au învățat să aprindă și să folosească focul, esențial pentru îmbunătățirea hranei și pentru a le asigura securitatea.

Comunitățile puțin numeroase, risipite ici-colo, au trăit o lungă perioadă de timp în adăposturi simple. Încet-încet au trecut de la o viață care se rezuma la căutarea hranei la un mod de viață stabil. Au devenit vânători, pescari și culegători și au început să-și producă singuri bunurile de care aveau nevoie.

Cremenea (silexul) a fost timp de sute de mii de ani materia primă pentru principalele unelte și arme. Din acest motiv, această epocă din istoria umanității a fost numită epoca pietrei. Absența semnelor scrise o încadrează în Preistorie, reconstituirea ei făcându-se numai prin investigarea arheologică a unei mari varietăți de izvoare nescrise.

Oamenii din acele timpuri îndepărtate credeau în puterea extraordinară a forțelor naturii. Încercau să le afle intențiile prin practici magico-religioase, pentru a le mulțumi pentru efectele binefăcătoare și a le diminua forța de distrugere. Picturile rupestre din acea epocă înfățișează, de regulă, animale ucise la vânătoare.


sursa: Bogdan Teodorescu, Cristina Hornoiu, Istorie, Manual pentru clasa a V-a, Editura ALL, 2017

Anunțuri

Un răspuns

  1. Interesant mod de a repeta niste clisee istorice desuete ! De la un blogger m-as fi asteptat la o actualizare a datelor articolului/postarii cu ultimele date stiințifice. Puțin (sau mai mult ar fi fost și mai bine ) efort de documentare n-ar fi stricat din partea unui profesor de istorie !

    De exemplu sunt date din antropologia genetică ce arată că hominidele au fost doar o bază de grefare a unor caracteristici ereditare umanoide. Teza că omul de Neandertal nu s-ar fi amestecat cu cel de Cro-Magnon și că acesta l-ar fi exterminat, a căzut. S-a dovedit științific că Homo Sapiens are aprox. 2% gene de Neandertalian. Ceea ce nu certifică totuși ideea, acreditată de evoluționiști, că Homo Sapiens Sapiens este doar un produs al evoluției și selecției naturale, pentru că este totuși foarte diferit de cele două tipologii antropoide amintite. Ultimele cercetări par să conducă la concluzia că asupra genomului uman s-ar fi intervenit în mod artificial. De ce ? Pentru că altfel nu se explică de ce intr-un timp atât de scurt (10 – 15.000 ani ) după ultima glaciațiune, un hominid ca Omul de Neandertal , chiar și amestecat cu unul de Cro-Magnon, fără o civilizație evoluată (așa cum dovedesc primele așezări umane din Mesopotamia, Asia mică, valea Hindusului, Tibet, America centrală și de Sud), a fost în stare să-și modifice mai mult de 60% din genom ! Timpul scurt pe scara evoluției fie va infirma teoria darwinistă, fie va conduce la ideea enunțată mai sus: că cineva sau ceva a intervenit în genomul uman ! Chiar dacă anumite ideologii politice vor să ne dicteze ce concluzii să tragem, noi cei cu mintea limpede și deschisă cred că trebuie să le tragem pe cele corecte ! Nu „politicaly correct” !

    Deci la câte generații o dată ar trebui rescrise manualele de istorie ? Sau nu este îndreptățită întrebarea ?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: