Gulag. O istorie sângeroasă

gulag

Gulag. Acronim oficial sovietic pentru Glavnoe Upravlenie Lagherei (Direcţia Generală a Lagărelor).

Termenul de gulag a devenit foarte cunoscut în Vest la începutul anilor ’70 datorită povestirii epice a lui Aleksandr Soljeniţân, Arhipeleagul Gulag, care prezenta gulagul ca pe un microcosm al societăţii sovietice. Soljeniţân a dat un tablou amănunţit al interogatoriilor prin tortură, cu deţinuţi cărora li se strângeau craniile cu inele de fier sau erau cufundaţi în băi acide, cu deţinuţi cărora li se băgau în rect vergele înfierbântate sau li se zdrobeau testiculele cu lovituri de cizmă. Deţinuţii cei mai norocoşi, spune Soljeniţân, erau aceia care nu păţeau altceva decât că erau „torturaţi prin faptul că timp de o săptămână nu erau lăsaţi să doarmă, să-şi astâmpere setea şi erau bătuţi până ce trupul lor devenea o masă de carne sângerândă”.

Deşi gulagul existase şi sub administraţia celor care-l precedaseră pe Beria la Comisariatul Afacerilor Interne – şi, de fapt, se supradimensionase pentru a face loc milioanelor de victime ale campaniei de colectivizare a agriculturii de la sfârşitul anilor ’20 şi începutul anilor ’30 şi ale Marii epurări din 1936-1938 – Beria este acela care l-a reorganizat din temelii. El s-a ocupat până şi de cele mai mici detalii ale gulagului precum mărimea barăcilor individuale şi cantitatea de sare şi margarină ce trebuia dată unui deţinut aflat în tranzit de la puşcărie la lagăr. Beria a dat amploare gulagului făcând din el nu numai un sistem de detenţie şi pedepsire, ci şi o întreprindere rentabilă, aptă să dea cherestea, cărbune şi metale şi să pună la dispoziţie mână de lucru ieftină pentru căi ferate şi sosele.

Unele dintre statisticile stabilite de gulag literalmente depăşesc orice închipuire. Pentru perioada 1935-1940, un raport KGB arăta că, în general, au fost închişi circa 19 milioane de oameni, dintre care cel puţin 7 milioane au fost împuşcaţi sau au murit în diferite chipuri.

sursa: Thomas Parish, Enciclopedia războiului rece, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2002, p. 128

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: