Filosofia greacă (I)

Grecii au fost cei dintâi care s-au detaşat de credinţele religioase tradiţionale pentru a cugeta în mod raţional asupra lumii, asupra fenomenelor şi cauzelor lor. Aşa încât ei au fost creatorii atât ai ştiinţelor, cât şi ai filosofiei.

Dacă în Teogonia lui Hesiod se constată influenţele Orientului, mai precis ale cosmogoniilor hitite, ele s-au mai manifestat şi la primii gânditori, cei din şcoala din Milet: Tales, Anaximandru şi Anaximene, care au pus şi bazele unui germen de ştiinţă. În acelaşi circuit de gândire poate fi situat şi Pitagora, a cărui şcoală a fondat matematicile, prin investigarea realului. Şcoala zisă eleată, din oraşul Elea, din Grecia Mare, patria lui Parmenide şi a lui Zenon, a dezvoltat o filosofie a existenţei şi a pus bazele raţionale ale ştiinţei. Acestei şcoli îi este ataşat Xenofan din Colofon (secolul al VI-lea), care l-a inspirat în mare măsură pe Parmenide; de asemenea, şi Melesos din Samos (secolul al V-lea). Melesos a utilizat metodele de raţionament ale eleaţilor, dar în loc să raţioneze în abstract, a aplicat aceste metode realului, introducând în filosofie fizica şi experienţa. Heraclid din Efes (mijlocul secolului al V-lea) a ilustrat ceea ce s-a numit filosofia a ceea ce se mişcă şi a devenirii, în timp ce contemporanul său Empedocle din Agrigent a inaugurat o filosofie dualistă în care lumea era explicată prin antagonismul iubirii şi urii şi în care se exprima o viziune a unului şi a multiplului. S-ar putea ca el să fi fost influenţat de atomismul lui Leucip (din Milet sau din Elea), fondator al şcolii din Abdera. Această şcoală a fost reprezentată în toată strălucirea ei de către Democrit, care a dezvoltat o mecanică atomistică. Anaxagora nu va uita această lecţie.

Din multele opere ale acestor primi filosofi, dintre care unii (Empedocle, Parmenide) scriau în versuri, n-au rămas decât fragmente sau analize ale doctrinelor lor. Predecesorii lui Socrate, care va reprezenta o cotitură în gândirea greacă, ba chiar în gândire în general, au fost numiţi „presocratici„, iar Socrate, precum şi discipolul său Platon, care a preluat metodele şi ideile lui Socrate pentru a pune bazele unei filosofii idealiste, au suferit neîndoielnic influenţa multora dintre aceşti gânditori.

Paralel cu presocraticii, se cuvine să-i cităm pe sofişti. Aceştia au utilizat metodele raţionamentului filosofic, din care rezultase dialectica, anume cu Platon şi apoi cu Aristotel (care a legiferat-o), însă făceau aceasta pentru a demonstra orice afirmaşie care le convenea, fără să ţină seama de conceptele de bine şi de rău. Retorica lor utiliza aceste metode pentru a apăra cauzele cele mai greu de apărat – aşa îi judeca Platon. Aceşti sofişti, care aveau totuşi o cultură vastă şi adesea un adevărat bun-simţ, cutreierau din oraş în oraş lumea greacă şi predicau în pieţele publice, făcându-şi astfel numeroşi discipoli, îndeosebi printre tineri. Cei mai vestiţi (în special datorită dialogurilor lui Platon, care a adus pe scenă pe unii sofişti), au fost: Protagora din Abdera, Gorgias din Leontion (Sicilia), Prodicos din Ceos, Hipias din Elis, cu toţii mai mult sau mai puţin contemporani cu Socrate.

În opoziţie cu idealismul lui Platon a venit discipolul său Aristotel care, pornind de la date cu caracter ştiinţific, a întemeiat o filosolie realistă, în care lumea este pusă în mişcare de un prim motor. Aristotel a avut şi el discipoli, care au fost mai degrabă oameni de ştiinţă decât gânditori; printre ei domină Teofrast – fondatorul ştiinţei plantelor.

Moştenirea lui Platon a fost reprezentată în linie directă de vechea Academie, dar mai ales de Academia Nouă, întemeiată în prima jumătate a secolului al III-lea î.Hr. de către Arcesilas din Pitane; de la acesta, la latini, se sa prevala Cicero. Deşi n-a aparţinut Academiei, Plutarh a fost puternic influenţat de platonism.

*****

sursa: Larousse. Dicţionar de civilizaţie greacă

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: