Moşneni şi răzeşi

Grigorescu - Car cu boi

Mai exista o categorie de oameni liberi, mici stăpâni de pământ. În Muntenia se numeau moşneni, cuvânt foarte vechi, provenit din substratul dinaintea ocupaţiei romane, înrudit cu cuvântul moş care există şi în albaneză. În Moldova li s-a zis răzeşi. Nu s-a lămurit până azi, cu certitudine, etimologia termenului. La început s-a crezut că vine de la cuvântul unguresc reszes, care nu înseamnă însă acelaşi lucru, iar, după unii lingvişti, n-ar trebui să dea răzeş în română. Apoi unii i-au găsit o origine polonă; alţii turcă, alţii latină (înrudit cu „rază”). Mă întreb, dat fiind că reprezintă o organizaţie sătească de tip arhaic, dacă cuvântul n-ar putea avea, ca şi moşnean, o străveche origine autohtonă. Problema rămâne deocamdată în suspensie.

Răzeşii şi moşnenii sunt oameni liberi, deţinători de întinderi de pământ în devălmăşie, adică în comun în sânul unei familii întinse care-şi organizează lucrările împărţind pământul în fiecare an între membrii ei. E o instituţie tipic românească, deosebită de zadruga sârbească sau de alte forme de organizare întâlnite la popoarele slave, într-o seamă de documente vechi de răzeşie apare că primul strămoş dovedit al acestei comunităţi avea statut de boier. Cu vremea însă moşnenii şi răzeşii au decăzut la rangul de ţărani liberi, posesori de pământ.

Pe măsură ce a crescut tributul ţării către turcii otomani, deci şi apăsarea fiscală (dările, azi zicem: impozitele) asupra ţărănimii, soarta lor s-a înrăutăţit şi mai mult; în secolele XVI şi XVII mulţi dintre ei s-au văzut siliţi să-şi vândă moşia unui boier, ajungând astfel în aceeaşi stare cu ţăranul şerb.

sursa: Neagu Djuvara – O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri

4 răspunsuri

  1. CRISTOS A INVIAT,frati Romani suntem in sec. 21 de ce trbuie sa suporta aceasta bataie de joc de la Romani nostri,nu credeti ca e momentul sa ne facem dreptatea singuri,conducerea statului nu,justitienu,sindicate nu,protectie de nici un fel nu,eu am ajuns la concluzia ca am ajuns sa ne facem dreptatea singuri in diferite grupuri,cred ca atunci vom da mai multe rezultate ptr. ca omul sa simta ca o duce mai bine,dar numai prin unitate putem distruge acest pulbere de dinamita care au reusit sa ne puna cu botul pe labe nu va fie frica pe ei si pe mama lor de hoti excroci si talhari de drumul mare,au nenorocit frumoasa noastra tara ROMANIA.
    CU STIMA SI REPECT POPORULUI Roman EUGEN SERBAN(cheudeanu)

  2. lasa lasa ca vin iar mocanii acasa

  3. lasa lasa ca vin iar mocanii acasa
    respect pentru reportaj nota 10

  4. Cei dinaintea noastră nu făceau întotdeauna o treabă temeinică, altfel nu se încurcau cu explicații haioase și atât de stupide uneori, că revin la ele când sunt trist.
    De pildă, știați că a te „încăla” provine din lat.callus (bătătură)? Deci a te îngrășa este echivalent cu a face bătături pentru lingviști. Eu am mai auzit de vechi istorici și geografi care-și practicau meseria din comfortul dat de o bibliotecă sau o catedră universitară,dar acum zău, uneori devine absolut ridicol, chiar și pentru un guzgan din ăsta de bibliotecă.
    https://dexonline.ro/definitie/%C3%AEnc%C4%83la

    Deci încăla n-are legătură cu entopicul călmoi (Mold. ”om gras” Pamfilie, Jocuri II; NP Călamaș, Călmac; câlmoaie, un tip de cârnat cu stafide. Glosarul lui Viciu, Brașov; caltaboș).
    E o analiză interesantă în rev.Dacoromania asupra acestui arhaism, dar falsă prin concluzii și modul de a analiza etimologia sa.
    Nu trebuie să uităm grupul lingvistic traco-veneto-ilir, sursă de noi cuvinte atât în dialectele italice, cât și-n română.
    Dacă căutau puțin prin lexicul dialectal albanez, ar fi găsit adj.kolmë (grăsuță, dolofană, drăguță, cuceritoare), un ideal pentru cei din vechime. La fel se explică și adj lor bukur(ë), frumos.
    La nivel indo-european, kolmë este probabil în aceeași notă cu reg.colbă și un coradical pentru entopicul căliman (uriaș; cu sufix augmentativ -man prezent și-n albaneză), scălan (grămadă de fructe; căluș, grămăjoară de alune) și altele.
    Sursa este radicalul **kelH- ”to rise, to be tall; risen land ori anything raised up. (gr.kolossus, lat.excelsior, eng.holm, rom.culme, culmare; alb.kallam, kallumë, kolikë, kolmë , etc.

    https://en.wiktionary.org/wiki/kolm%C3%AB
    alb. kallumë : https://en.wiktionary.org/wiki/kallum%C3%AB
    ghgeg. kolikë karpash (grămadă de pietre)

    Ce vreau să spun cu aceste lucruri e că uneori avem orbul găinii când vine vorba de cuvintele dacice din Română. Evităm (sau evitam în trecut) pe cât posibil să studiem albaneza și greaca antică. În trecut ar fi fost de înțeles acel filolatinism sau latino-centrism, dar azi nu-și mai are rostul să ne luptăm cu proștii care ne refuză identitatea romanică. E clar subiectul ăsta, e ca și cum ai încerca la fiecare zece ani să explici unora că pământul este rotund. E inutil.
    Ar trebui să fim sinceri cu noi și să analizăm mai atent componenta asta dacică și pentru numele lui Dumnezeu, să modificăm odată pentru totdeauna dicționarele etimologice. O explicație stupidă sau un cumul de prostioare spuse la un pahar de vinars nu constituie știință exactă. Exemplul de mai sus e foarte concludent.

    Acum să vedem ce-i cu răzeșii (rezaș) aceștia. Conform lui Alexandru Gonța, aceștia constituiau forța armată de la marginile voevadutului, ce-i care apărau și extindeau teritoriul statului medieval. De aici și excepțiile de la corvoadele care plăguiau țăranul de rând.
    Într-un fel, răzeșii au fost secuii noștri. Diferența notabilă aici e că ai noștri erau în dreptul lor, în moștenirea lor, pe când (h)ungurii au venit drept cuceritori asiatici, străini de limba și cultura localnicilor.
    Răzeșii extind dominația politică a centrului, voevodatul de Baia (arh.Molda), adică Moldova ”propriu zisă”
    https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83ze%C8%99
    http://en.calameo.com/read/001858853a304b0569b28

    La nivel lingvistic, răzeș, rezaș, trebuie să fie coradical cu alb.rrëzë.
    https://en.wiktionary.org/wiki/rr%C3%ABz%C3%AB#Albanian
    Chiar și megieșii lui Gonța au o paralelă în alb.megje (hotar)

    PS: Moldova (arh.Moldava) este iar interesant de studiat prin prisma arhaismelor moldă (munte), moldău(deal) folosite pe vremea lui Vasie Lupu. Apoi entopicele măldiș (rezemat), a măldăci, moldauă, moldan/moldă, -ău (bolovan, piatră) (Ion Toma, 101 nume de locuri), molduri (gâlme, noduri; tema *mold, Ion Popescu Sireteanu), etc.
    Molduri e coradical cu alb.mallth, dar nu neapărat prin rad. *mold (moale), ci prin *mel- ”to appear, come up: rom.mal (der. adj. mălos; melic/malic, umflătură la gâtul calului; melean/mălean, etc.), alb.mal (munte), mullar (căpiță), mallth (-th formează diminutive) ; ir. mal (căpiță), lat.māla (obraz, umărul obrazului)
    https://en.wiktionary.org/wiki/mallth
    Ca să înțelegi semantismul e de ajuns să vezi legătura între dul (ganglion, umflătură), dul, dulău (deal mai înalt de 400 de metri; lexic Vâcean) sau mozoc (dulău) și mozoară (dâlmă).

    Este practic un întreg conpendiu de arhaisme care ar explica mai bine acel hidronim notabil, decât prostioarele germano-slavice aduse de unii. Eu nu înțeleg pe unii, de ce să încăpățânează să caute aiurea la km și ani lumină distanță o explicație, când au lexicului autohton, al locului, la dispoziție.
    Mai am un exemplu bunicel: Caput Stenarum. Latiniștii noștri au adus un grecism aiurit , care nu explică deloc toponimul, dar evită chiar entopicul localizat doar la mocanii din zonă, cei din Mărginimea Sibiului: stână, stânar (munte, pajiște alpină). Bum, iată și explicația pentru Caput Stenarum!
    Acest stână este doar un omonim pentru mai bine cunoscutul stână, altfel este coradical cu reg.stei (der.stean/stan), stâncă sau entopicul țigmă (țigmandră, țigmandău) și gr.stigma.
    Apropo, iată și gr.steno alături de coradicalul său albanez: https://en.wiktionary.org/wiki/sht%C3%ABn%C3%AB
    Sursa: *steyǵ- ‎(“to pierce, prick, be sharp”) https://en.wiktionary.org/wiki/shtie#Albanian

    Cel mai lung post scriptum din istorie!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: