Perioada interbelică
– a fost una a contrastelor în privința relației dintre stat și cetățean;
– a fost dominată de confruntarea dintre regimurile democratice și cele totalitare.
Într-un regim democratic cetățenii exercită un control asupra conducătorilor, pe care îi pot schimba prin vot.
Într-un regim totalitar cetățenii pierd controlul asupra puterii. Ei nu mai pot schimba prin vot conducerea, deoarece nu mai există alegeri libere.
Regimurile democratice se caracterizează prin:
– separarea puterilor în stat (executivă, legislativă, judecătorească);
– pluralism politic (mai multe partide);
– alegeri libere;
– drepturi și libertăți garantate și respectate.
Regimurile totalitare se bazează pe:
– concentrarea puterii în mâna unui partid sau conducător;
– controlul statului asupra individului și a vieții sale private;
– partid unic;
– îngrădirea drepturilor și libertăților.
Regimuri politice democratice
Marile democrații liberale ale perioadei au fost: Statele Unite ale Americii, Marea Britanie și Franța.
Regimuri democratice au mai funcționat, în perioada interbelică, în țările nordice (Finlanda, Suedia, Norvegia, Danemarca), dar și în Elveția, Cehoslovacia, Iugoslavia, România.
Regimuri politice totalitare:
– fascismul – în Italia (conducător: Benito Mussolinii);
– nazismul – în Germania conducător: (Adolf Hitler);
– comunismul – în Rusia (conducător Stalin).
Regimuri totalitare (dictatoriale) au existat și în alte state:
– în Portugalia (regimul lui Salazar);
– în Spania (generalul Franco);
– în Ungaria și Grecia.
Democrația românească interbelică
În perioada interbelică, România era monarhie constituțională de tip democratic. Viaţa politică s-a caracterizat prin:
– separarea puterilor;
– existența mai multor partide;
– exercitarea drepturilor și libertăților.
A contribuit la aceasta adoptarea unui şir de reforme democratice, cum ar fi:
– introducerea votului universal (în 1918);
– reforma agrară (în 1921);
– adoptarea unei noi constituții (în 1923).
În anul 1938 însă, viaţa politică din România a suferit schimbări radicale prin înlăturarea sistemului democratic și introducerea regimului autoritar al regelui Carol al II-lea.
Concluzie
Uniunea Sovietică, Italia și Germania sunt statele în care sau desfășurat experimente extreme în relația stat-cetățean.
Deși păreau la început atractive, acestea au dus, în cele din urmă, la cele mai mari tragedii din istorie, ce au afectat, într-o formă sau alta, întreaga populație a planetei.
Vă recomand să urmăriți și prezentarea pe Youtube https://www.youtube.com/watch?v=OYgWeCF6r8k
ISTORII REGĂSITE 