Modele și valori în educație
Caracteristici generale
– Civilizația europeană de astăzi îşi are în mare măsură originea în lumea greacă.
– Aici au fost inventate democrația, literatura, teatrul ori știința.
– Ideile grecilor despre artă au dominat lumea europeană timp de peste 2.000 de ani.
– Grecilor le-au plăcut poveștile și legendele cu eroi și zei, și au creat o mitologie bogată.
– Strategiile de educație din fiecare polis au apărut și au evoluat potrivit cadrului politic adoptat de fiecare polis.
– Există două modele de educație, educația spartană și cea ateniană.
Educația spartană
- Întregul proces de educare a tinerilor spartani era determinat de nevoia statului de a avea o armată bine organizată şi disciplinată, necesară menținerii în ascultare a populaţiei supuse, şi pentru impunerea supremației Spartei față de celelalte cetăţi greceşti.
- În acest fel, întreaga educaţie avea un caracter militar, urmărindu-se la fiecare tânăr dezvoltarea forței, curajului şi îndrăznelii.
- Încă de la naştere, copiii erau examinaţi pentru a se descoperii eventuale malformații ce i-ar fi făcut inapţi pregătirii miitare.
- Cei cu defecte erau aruncaţi în prăpăstiile Muntelui Taiget, ceilalţi erau lăsaţi în grija mamelor până la 7 ani, după care erau preluaţi de stat şi, sub stricta supraveghere a unui instructor, erau deprinşi până la vârsta de 20 de ani cu traiul auster şi arta de a lupta.
La 20 de ani, spartanii deveneau cetățeni-soldați, intrau în armată, în care slujeau până la 60 de ani, neavând voie să locuiască cu familia decât în anumite zile. - Fetele erau antrenate pentru alergare, aruncarea discului şi suliței, ele având rolul de apărare a gospodăriei când spartanii erau plecaţi la război.
Educația ateniană
– Și la Atena copiii sunt crescuţi până la șapte ani în familie. Băieţii erau lăsaţi în grija mamelor, după care începeau școala, în timp ce fetele rămâneau acasă, unde învățau scrisul, cititul, socotitul, să cânte şi să danseze, să coasă şi să întreţină casa. Educaţia lor era subordonată rolului de mamă şi soţie.
– Sub supravegherea unor pedagogi, până la 12 14 ani, băieţii urmau să deprindă scrisul şi cititul, socotitul, gramatica şi muzica. Studiau poemele lui Homer, care îi învățau despre zei și eroi, despre religie și morală.
– După 14 ani, exerciţiile fizice trec pe primul plan al educaţiei, în locuri special amenajate, numite palestre. La 16 ani, instruirea tânărului era în linii mari terminată. Copiii celor mai săraci începeau să muncească, iar ceilalţi, mai bogaţi, urmau 2 ani de studii filosofice în şcoli.
– Între 18 şi 20 de ani, se făcea un fel de şcoală militară, efebia, care-l transforma pe adolescent în bărbat, unii pregătindu-se pentru viaţa publică, alţii pentru cariera armelor. Ei nu erau obligaţi să locuiască în cazărmi, ci doar să se prezinte la ora stabilită la locul de adunare; în restul timpului erau liberi. Încheierea acestui stagiu era urmată de integrarea lor în corpul cetăţenesc al Atenei.
Stilurile artei grecești. arta plastică greacă
Arhitectura:
Arta greacă este strâns legată de religie, adresându-se deopotrivă credinței, spiritului și privirii.
Monumentul arhitectural caracteristic pentru arta greacă este templul.
Cele mai cunoscute temple sunt Partenonul și Erehteionul, construite pe Acropola Atenei, dar și Templul Artemizei din Efes, una dintre cele șapte minuni ale lumii antice.
În funcție de aspectul coloanelor, templele erau construite în stil doric, ionic sau corintic.
Sculptura:
Miron, reprezintă corpul în mișcare (Discobolul);
Fideeas, lucrează statui în fildeș și aur (Athena Parthenos și Zeus din Olimpia);
Policlet, reprezintă forța fizică și morală a omului (Doriforul sau Purtătorul de lance);
Praxiteles, înfățișează armonia și frumusețea corpului uman (Afrodita din Cnidos);
Lisip, creează portretul (bustul lui Alexandru Macedon).
Pictura
Pictura Greciei antice poate fi cunoscută datorită ceramicii pictate.
Vasele erau împodobite cu scene mitologice, jocuri publice și episoade din poemele homerice, pictate cu figuri roșii pe fond negru sau, mai târziu, cu figuri negre pe fond roșu.
Știința
Cercetările științifice ale grecilor antici au contribuit la dezvoltarea cunoașterii umane.
S-au evidențiat:
› Pitagora și Arhimede în matematică și fizică;
› Herodot și Tucidide în istorie;
› Hipocrat în medicină;
› Platon, Aristotel și Socrate în filosofie.
Vă recomand să urmăriți și prezentarea video pe Youtube – https://www.youtube.com/watch?v=BgKPOTNfgPY
ISTORII REGĂSITE 