Arhive etichetă: Uruk

Ghilgames – cea mai veche poveste a lumii (prima parte)

Aceasta este cea mai veche poveste a lumii. „Străbunica poveştilor”. Din ea, ca dintr-un izvor limpede, s-au născut toate celelalte.

Cu gesturi largi, parcă de vrajă, un bărbat vîrstnic, înveşmîntat într-o mantie ca de rege, şi-avînd pe frunte o bentiţă purpurie, povesteşte mulţimii adunate la poalele curmalilor legendele despre Ghilgameş. Ziua e caldă, aburită şi nisipul luceşte stins. Ne aflăm cu două mii şi mai bine de ani înaintea erei noastre pe ţărmul rîului Eufrat. Pescarii, agricultorii, olarii, ţesătorii şi alţi meşteşugari, crescătorii de boi şi cai, neguţătorii de carne, de bere, de ulei îndesesc rîndurile. Sudoarea curge-n pîrîiaşe pe chipurile înfierbîntate. Şi răsuflările, din cauza înghesuielii, sînt grele. Dar nimeni, nimeni nu se-ndură să plece şi să nu mai asculte ce se cîntă despre Ghilgameş. Cei doi soţi ai povestitorului, care-i acompaniază glasul cu un soi de cimpoi, un fluier şi două tobe împerecheate, au început un cîntec vesel, reamintind celor de faţă clipa cînd s-a născut Ghilgameş.

— Mamă i-a fost zeiţa Ninsun, aceea care se-ngrijeşte de focul ce arde veşnic în vatra zeului cu păr de aur, zeul soarelui şi-al dreptăţii, al cărui nume este Şamaş. Iar tatăl său un spiriduş, numai pe jumătate zeu. Cealaltă jumătate fiindu-i alcătuire pămînteană.

Cum s-a născut micul Ghilgameş, zeii l-au înzestrat cu haruri. Şamaş a revărsat asupră-i o frumuseţe fără seamăn. Enlil, zeul pămîntului străbun şi al văzduhului albastru, i-a dăruit statura mîndră, ‘naltă de unsprezece coţi şi pieptul larg de nouă palme. La rîndul său, nici asprul Adad, zeul furtunii îndîrjite, n-a vrut să rămînă dator. L-a hărăzit cu-o vitejie ce nu putea fi înfrînată nici chiar de forţele zeieşti. Şi Ea, cel şerpuitor, i-a dăruit înţelepciune. Şi, înălţîndu-se flăcăul cu voia zeului Anu, urcat fu-n jilţul strămoşesc de rege al Urukului.

Continuă citirea →

Uruk

Unul dintre cele mai influente oraşe-stat sumeriene a fost Uruk, din sudul Mesopotamiei. Timp de două milenii după fondarea sa, în jurul anilor 4000 î.Hr., Uruk a fost un centru comercial important. În inima oraşului se aflau multe clădiri publice impozante, în care se organizau probabil întâlniri şi se desfăşurau activităţi religioase. Peste acestea s-a ridicat apoi templul principal Eanna, închinat zeiţei oraşului, Inanna. Cele mai vechi tăbliţe scrise cunoscute, probabil legate de administrarea comerţului, datează din această perioadă. La vremea respectivă în Uruk trăiau vreo 20 000 de oameni şi încă 15 000-20 ooo la periferia sa. Scenele de pe sigiliile cilindrice vorbesc despre ciocniri armate cu populaţii din imediata vecinătate şi despre pedepsele aplicate prizonierilor.

Oraşul a fost reconstruit din temelii între 3100 şi 2900 î.Hr. Templul principal a fost ridicat pe 0 terasă aflată în centrul său. Edificiul în terase a servit ca model pentru templele zigurat ale babilonienilor. S-a dezvoltat de asemenea scrisul, prin transformarea pictogramelor în cuneiforme. Se presupune că legendarul rege Ghilgameş eroul celei mai importante epopei sumeriene, este originar din Uruk. El a domnit între 2600 şi 2700 î.Hr. şi este unul dintre primii regi ai dinastiei din Uruk (cca 2700-2350 î.Hr.). Pe lângă nenumăratele sale fapte de vitejie, lui Ghilgameş i se atribuie şi construirea zidurilor de apărare ale oraşului, lungi de 9,7 km. Epopeea sa a circulat în mai multe limbi antice ale Orientul Apropiat şi în diferite versiuni în mileniile III-I î.Hr. Ea se aseamănă pe alocuri cu legenda biblică a lui Noe şi cu faptele lui Herakles.

Construirea zidurilor oraşului de către Ghilgameş

[ Eroul Ghilgameş] a ridicat zidul lui Uruk-Haven 

Priviţi zidul cum străluceşte precum [cuprul?] . . .

Urcaţi pe el şi vă plimbaţi,

Uitaţi-vă cu atenţie la fiandaţia lui şi la cărămizile din care e făcut.

Oare nu-i este [miezul] din cărămizi arse în cuptor?“

(Epopeea lui Ghilgameş, prima tăbliţă)

sursa: Marea istorie ilustrata a lumii