Arhive etichetă: ucis

Cine a fost Iulia Agrippina? (II)

Iulia Agrippina, sotia lui Claudius, mama lui NeroNoul împărat avea 17 ani, era căsătorit, dar conducerea treburilor, deocamdată, fu păstrată în continuare de Agrippina, mereu nemulţumită de amestecul unor consilieri politici ai lui Nero. Una dintre primele crime ale domniei a fost uciderea lui Iunius Silanus, strănepot al lui Augustus, bănuit că umblă după domnie. A doua mare crimă, aranjată de Agrippina fără ştirea lui Nero, a fost uciderea lui Narcissus, libertul credincios ca un câine, setos după avere, dar şi risipitor. Jignirile de odinioară aduse Agrippinei îl aruncară în temniţă grea, unde primi porunca de a-şi ridica viaţa.

„ Şi s-ar fi mers mai departe cu crimele — scrise Tacitus (Anale, XIII, 2) — dacă nu le-ar fi ţinut piept Afranius Burrus şi Annaeus Seneca. Aceşti bărbaţi erau îndrumătorii tânărului împărat şi — lucru rar între tovarăşii pentru putere — se înţelegeau între dânşii, având pe căi diferite, însă în egală măsură, înrâurire asupra lui Nero; Burrus, prin cunoştinţele sale în ale războiului şi prin asprimea moravurilor sale, iar Seneca — prin lecţiile sale de elocinţă şi prin purtarea sa curtenitoare, dar demnă”.

Continuă citirea →

Ucis în luptă sau asasinat?

Carol XII, regele Suediei

În seara zilei de 30 noiembrie 1718,  regele Carol al XII-lea al Suediei (unul din marii comandanţi militari ai vremii sale) părea gânditor şi trist supraveghind săparea tranşeelor la Fredrikssten. În jurul orei 21:30 regele a scos capul din tranşeea principală ca să privească schimburile de focuri şi stătea cu bărbia sprijinită în pumn. Prietenii îngrijoraţi ştiau că e mai bine să nu-i atragă atenţia monarhului că e în pericol. Apoi s-a auzit un zgomot ca şi cum o piatră ar fi fost aruncată cu putere în noroi. Regele fusese lovit, iar trupul era inert. Murise pe loc, atins în tâmpla stângă de un glonte de muschetă.

Continuă citirea →

Securea călăului

Cruciada de la Nicopole din 1396 s-a încheiat cu un dezastru pentru creştini. Baiazid a ordonat ca 3000 de prizonieri să fie uciși drept represalii pentru uciderea prizonierilor turci din Rahova de către cruciații francezi. Masacrul creştinilor este prezentat cu mult realism de către scriitorul Vintilă Corbul în romanul Căderea Constantinopolelui:

„Securea călăului descrise un arc de cerc, sclipind în soare, şi se abătu bufnind sec peste grumazul omului cu obrazul lipit de butuc. Vertebrele cervicale plesniră, măduva şirei spinării se înfrăţi cu sfărâmăturile de oase, esofagul, glanda tiroidă, muşchii gâtului fură secţionaţi într-o frântură de secundă, iar din venele jugulare, deschise de tăişul securii, ţâşniră minuscule fântâni arteziene de sânge, sub pulsaţiile frenetice ale inimii care încă mai bătea. Capul desprins de grumaz se rostogoli pe podeaua eşafodului, sărutând cu buze inerte scândurile împurpurate. Trupul înveşmântat în zale se prăvăli la picioarele călăului, contorsionându-se spasmodic. Treptat, zvârcolelile-i încetară.

Continuă citirea →

Cine l-a ucis pe Nae Ionescu?

Cine l-a ucis pe Nae Ionescu? Petre Tutea si Petre Pandrea evoca pista otravirii profesorului nationalist de catre agentii lui Carol al II-lea si ai nefastei Elena Lupescu

Moartea lui Nae Ionescu, survenita in ziua de 15 martie 1940, cu trei luni inainte sa implineasca 50 de ani, a fost considerata, atunci si mai tarziu, efectul unui asasinat. Unul care nu putea porni decat din cercurile Palatului, mai precis din ordinul sau la sugestia Regelui Carol al II-lea . Au circulat trei versiuni.

1. Ca ar fi fost otravit lent, veninul injectandu-i-se in tigarile pe care le fuma. Nae Ionescu nu bea sub nici o forma alcool, insa bea nenumarate cafele si fuma zeci de tigari pe zi. Fostul sau medic, care a trait pana in anii ‘70 ai secolului trecut, era convins ca Nae Ionescu nu murise de moarte naturala.

2. Ca ar fi fost otravit de un chelner de la Capsa. Si trebuie spus ca in anii ‘30, cand oamenii lui Mihail Moruzov se zice ca alesesera un farmacist care sa-l otraveasca pe Codreanu, farmacistul i s-ar fi marturisit lui Nae Ionescu si astfel planul de otravire a lui Codreanu a fost dejucat.

3. Ca ar fi fost otravit de prietena sa, Cella Delavrancea.

(Nota mea: exista si pista injectarii sale de catre un medic venit acasa la profesor, altul dacat medicul sau personal – unde am mai vazut asta?!)

Continuă citirea →

Pe cine a ucis Lapusneanul?

Probabil că Grigore Ureche, cel care ne-a furnizat informaţia cu privire la masacrul pus la cale de Alexandru Lăpuşneanul în a doua sa domnie (1564-1568), aflase această dezvăluire din tradiţia orală a propriei sale familii. Nu ştim dacă a mai avut cineva până acum curiozitatea să-i identifice documentar pe cei 47 de boieri omorâţi. Cifra indicată de cronicar pare să fie exagerată, ba chiar am considera inclusă în ea, în afara boierilor de divan, şi pe boiernaşii de ţară. Documentele atestă dispariţia din divanul domnesc a numai 16 mari dregători, dacă punem alături divanul dinaintea venirii lui Lăpuşneanul în prima domnie cu cel din prima sa domnie şi cu divanurile domnitorilor următori (având în vedere că, în a doua domnie, Lăpuşneanul a condus fără divan).

Boierii ucişi de Al. Lăpuşneanul şi reînviaţi apoi de C. Negruzzi în cunoscuta-i nuvelă ar fi aproximativ următorii (dacă unii nu vor murit în acest interval şi de moarte bună): Lucoci logofăt, Gavril dvornic, Cosma Gheanghe şi Danciul Hurul pârcălabi de Hotin, Alexa Bodei şi Nicoară pârcălabi de Iaşi, Ivan şi Nechifor, pârcălabi de Neamţ, Iaţco şi Ion Petricina pârcăbi de Roman, Ioan Sturza portarul Sucevei, Petre spătar, Ion Danciul vistiernic, Toader Bolea postelnic, Dumitru Huhulea stolnic, Boldur Horovici comis.

Oricum, sunt destui şi aceştia.