Arhive etichetă: teste

Autonomii locale și instituții centrale în spațiul românesc (sec. IX-XVIII) Sinteză pentru bacalaureat

formatiuni politice romanesti sec. IX-XIIIAutonomii locale și instituții centrale în spațiul românesc (sec. IX-XVIII)

 Întemeierea statelor medievale românești

 Statele medievale românești au apărut în perioada secolelor XIII-XIV.

Cauze:

  • Invaziile popoarelor migratoare care s-au succedat pe teritoriul țării noastre
  • Tendințele expansioniste ale regalității maghiare și ale Imperiului Bizantin
  • Presiunea Hoardei de Aur care a limitat influența maghiară în spațiul est-carpatic
  • Existența formațiunilor prestatale românești

Continuă citirea →

Constituțiile totalitare în istoria României

constitutia romanieiElaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre constituțiile totalitare din istoria României, având în vedere:

– precizarea anilor adoptării a două dintre constituțiile totalitare ale României și prezentarea unui fapt istoric care a determinat elaborarea uneia dintre acestea

– menționarea a două principii prevăzute în una/ambele constituții

– menționarea a două asemănări dintre cele două constituții

– menționarea unei deosebiri între cele două constituții

– formularea unui punct de vedere referitor la rolul sistemului constituțional  în România și susținerea acestuia printr-un argument istoric

 Constituțiile totalitare în istoria României

 Necesitatea adoptării unei constituții ca fundament al organizării instituțional-politice s-a resimțit în societatea românească încă de la începuturile modernității, fapt confirmat de apariția, la începutul sec. XIX, a mai multor proiecte constituționale și a unor documente cu caracter constituțional (Constituția cărvunarilor, Regulamentele Organice, Convenția de la Paris, Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris etc.)

Continuă citirea →

Instaurarea comunismului în România

comunismElaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre instaurarea comunismului în România, având în vedere:

– precizarea unui factor extern și a unui factor intern ce au favorizat instaurarea comunismului

– menționarea etapelor preluării puterii de către comuniști

– menționarea a două practici folosite de comuniști pe scena politică

– prezentarea unui fapt istoric ce a contribuit la revenirea la democrație în România

– formularea unui punct de vedere asupra consecințelor instalării regimurilor totalitare în Europa de Est și susținerea acestuia printr-un argument istoric

Instaurarea comunismului în România

Perioada de după al Doilea Război Mondial a fost perioada instaurării comunismului în întreaga Europă de Est, deci și în spațiul românesc.

Continuă citirea →

Secolul XX – între democrație și totalitarism. Ideologii și practici politice în România și în Europa. Sinteză pentru bacalaureat

stalin hitlerÎnfruntarea dintre democrație și totalitarism este una din caracteristicile secolului al XX-lea.

 Trăsăturile regimului democratic

  • Separarea puterilor în stat
  • Respectarea drepturilor și a libertăților cetățenești
  • Egalitatea în fața legii
  • Suveranitatea poporului
  • Pluralism politic
  • Economie de piață
  • Promovează statul de drept (în care nimeni nu e mai presus de lege)

Trăsăturile comune ale regimurilor totalitare (comunism, fascism, nazism):

  • Conducătorul unic
  • Monopartitism
  • Ideologia unică
  • Partid unic
  • Nerespectarea drepturilor și libertăților cetățenești
  • Promovarea cultului personalității
  • Aplicarea cenzurii
  • Demagogie și propaganda
  • Interesele individului sunt subordonate intereselor statului
  • Regimul este menținut prin teroare și violență cu ajutorul poliției politice
  • Statul se implică în toate domeniile de activitate (inclusiv în viața privată a cetățenilor săi)
  • Oponenții regimului sunt exterminați sau trimiși în închisori (epurare politică)

Continuă citirea →

Romanitatea românilor în viziunea istoricilor. Subiectul I

bacalaureat

SUBIECTUL I ……………………………………………………………30 puncte

Citiți, cu atenție, textele de mai jos:

A. “Începând cu secolul al VI-lea intrăm deci în a doua etapă a formării poporului român; impactul civilizator al imperiului [roman] încetează, atât datorită interpunerii masei slave între el și protoromâni, cât și datorită evenimentelor interne care-l vor transforma din imperiu roman în imperiu grecesc. Influențele romanizatoare nu s-au putut exercita decât până la această dată, de acum înainte nu mai avem de a face cu un proces de romanizare, ci cu unul de menținere a ei și de asimilare a populațiilor slave așezate în mijlocul protoromânilor; deși ultimii slavi vor fi asimilați, romanizați abia în secolul al XII-lea, putem socoti că începând cu secolele IX-X se poate vorbi de un popor român definitiv constituit.”
(Vlad Georgescu, Istoria românilor de la origini până în zilele noastre)

Continuă citirea →

Diploma Cavalerilor Ioaniţi – Teste recapitulative pe lecţii

formarea statelor medievale romanesti

1. Precizaţi motivul aşezării Cavalerilor Ioaniţi în zona Banatului de Severin de către regalitatea maghiară.

Protejarea regatului maghiar de năvălirile tătare.

2. Numiţi formaţiunile politice menţionate în Diploma Cavalerilor Ioaniţi.

  • Ţara Severinului în zona Banatului
  • cnezatele lui Ioan şi Farcaş în zona Oltului
  • voievodatul lui Litovoi care cuprindea Valea Jiului şi Ţara Haţegului
  • voievodatul lui Seneslau în zona Argeşului şi Muscelului

Continuă citirea →

Transilvania de la voievodat la principat – Teste recapitulative pe lecţii

Voievodatul Transilvaniei

1. Localizaţi pe hartă principalele formaţiuni politice prestatale din spaţiul Transilvaniei.

  • secolul al IX-lea: voievodatul lui Menumorut (în Bihor), voievodatul lui Gelu (pe Someş) şi voievodatul lui Glad (în Banat);
  • secolul al XI-lea: voievodatul lui Gyula (pe Someş) şi voievodatul lui Ahtum (în Banat).

2. Analizaţi evoluţia formaţiunilor politice din Transilvania între secolele IX-XI.

Între secolele IX-XI, formaţiunile politice din Transilvania au evoluat spre constituirea unui voievodat unic. Evoluţia a fost întreruptă de intervenţia regalităţii maghiare care a început din secolul al XI-lea cucerirea sistematică şi organizată a Transilvaniei.

3. Explicaţi procesul instaurării stăpânirii maghiare în Transilvania.

Înstaurarea stăpânirii maghiare în Transilvania a fost un proces de durată, întârziat de rezistenţa românilor şi de luptele pentru tronul Ungariei, după moartea regelui Ştefan cel Sfânt. Cucerirea Transilvaniei s-a făcut treptat, de la vest la est, între secolele IX-XI, cucerindu-se mai întâi cetăţile. În 1222, maghiarii erau atestaţi documentar pe linia Carpaţilor Răsăriteni, moment ce marchează sfârşitul cuceririi teritoriului intracarpatic.

Continuă citirea →

Formarea poporului român – Teste recapitulative pe lecţii

formarea poporului roman

1. Definiţi noţiunea de „etnogeneză”.

Prin etnogeneză se înţelege procesul de formare a unui popor şi a limbii acestuia. Etnogeneza românească a fost un proces îndelungat care a avut la bază sinteza şi simbioza daco-romană şi asimilarea slavă.

2. Precizaţi care sunt limitele geografice între care s-au format poporul român şi limba română.

Poporul român şi limba română s-au format atât la nordul, cât şi la sudul Dunării, pe teritoriul delimitat de fostele provincii romane Dacia şi Moesia.

3. Identificaţi care sunt elementele primei şi celei de-a doua „sinteze”.

Prima sinteză a fost cea dintre daci şi romani, care a urmat cuceririi Daciei de către Traian. În urma primei sinteze a rezultat o populaţie romanizată care în secolele al VI-lea şi al VII-lea a asimilat populaţia slavă ce s-a stabilit la nordul Dunării. Cele două sinteze s-au derulat în contextul migraţiilor mai multor populaţii de origini diferite.

Continuă citirea →

Integrarea dacilor în lumea romană – Teste recapitulative pe lecţii

1. Cum a fost organizată Dacia în urma cuceririi romane?

În urma cucerii romane, Dacia a fost organizată ca provincie romană de rang imperial, supusă direct împăratului, cu capitala la Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa şi condusă de un guvernator cu titlul de „legatus Augusti pro praetore”.

2. Ce teritorii au intrat sub stăpânire romană?

Provincia Dacia a cuprins Transilvania, Banatul şi Oltenia, în timp ce Muntenia, Dobrogea şi sudul Moldovei au fost anexate provinciei romane Moesia Inferior, iar nordul şi centrul Moldovei, Crişana şi Maramureş nu au intrat sub stăpânire romană, fiind locuite de dacii liberi.

Continuă citirea →

Geto-dacii şi lumea mediteraneană – teste recapitulative

1. Cine erau geto-dacii?

Geto-dacii reprezentau ramura nordică a tracilor, populaţie de origine indo-europeană care s-a stabilit în mileniul II î.Hr. la nord şi la sud de Dunăre.

2. Care era teritoriul locuit de geto-daci?

Geto-dacii ocupau încă din secolul al VII-lea î.Hr. spaţiul delimitat de Munţii Carpaţi, fluviul Dunărea şi Marea Neagră, spaţiul carpato-danubiano-pontic.

3. Cum erau organizaţi geto-dacii?

Geto-dacii erau organizaţi în triburi şi uniuni de triburi, fiecare trib aflându-se sub autoritatea unui şef militar şi a aristocraţiei militare, având un centru fortificat ce conţinea terminaţia dava.

Continuă citirea →

Istorie – Bacalaureat 2012 – varianta rezolvată 2

Bacalaureat – varianta rezolvată 2

Subiectul I (30 puncte)

Citiţi cu atenţie textele de mai jos:
A. „Iar în acel timp Bogdan, voievodul românilor din Maramureş, adunând în jurul său pe românii din acel district, trecu pe ascuns în Ţara Moldovei, supusă coroanei regatului, dar lipsită de locuitori de multă vreme datorită vecinătăţii tătarilor şi, cu toate că a fost lovit de multe ori de armata regelui, crescând mult numărul locuitorilor români, acea ţară a crescut [devenind] un stat. Însă voievodul pe care-l alegeau românii din acea ţară se recunoştea drept vasal al regelui Ungariei, obligându-se să plătească censul la timpul obişnuit. ”
(Cronica lui Ioan, arhidiacon de Târnava)

Continuă citirea →

Istorie – Bacalaureat – Sinteze – varianta rezolvată 1

VARIANTA I

Subiectul I (30 de puncte)

Citiţi cu atenţie textele de mai jos:
A. „Noi Ştefan [cel Mare] domn al Ţării Moldovei, facem cunoscut (…) că dorind să ne ţinem de obiceiuri şi să [urmam exemplul altor] voievozi moldoveni. (…) tot aşa şi noi (…) suntem datori să urmăm, întotdeauna, prin credincioasă supunere, voinţei [regilor] Poloniei. (…)
[Regele] Cazimir (…) ne-a îndrumat, zicându-ne că trebuie să călcăm pe urma celor ce au fost înainte de noi; (…) de aceea, noi dorind să-l încredinţăm pe deplin de credinţa noastră statornică. [făgăduim] că vom păstra credinţă curată şi dreaptă, că vom face tot binele pentru domnia şi pentru cinstea lui. (…) [Mai făgăduim] că nu vom înstrăina niciun [teritoriu al Moldovei] fără voinţa regelui, prin niciun mijloc; dimpotrivă, dacă vreunul din acestea s-ar fi înstrăinat, pe acela vrem să-l câştigăm înapoi şi îl vom câştiga.”
(Tratatul dintre Ştefan cel Marc şi Cazimir al IV-lea, 1462)

Continuă citirea →