Arhive etichetă: teroare

De ce părinţii îşi înfricoşează copiii?

copil plangand

Există părinţi care nu se pricep să-şi crească şi să-şi controleze copiii decât prin frică şi teroare. Aşa ştiu ei să se impună în faţa copiilor.

Aceşti părinţi au o problemă foarte serioasă. Dacă n-o conştientizează la timp şi nu lucrează temeinic asupra ei, practic îşi pierd copiii. Pierdere în sensul că aşa o distanţă se aşază între ei, încât părinte şi copil devin doi străini.

Renunţă la cuvintele şi gesturile care înfricoşează. Frica şi teroarea nu-ţi vor aduce respectul copilului tău, cu atât mai puţin dragostea lui. Tu, ca adult, ce sentimente ai putea avea faţă de cineva care îţi provoacă frică?

Continuă citirea →

Saint-Just: 679 zile pe cerul Revoluţiei

Louis Saint Just

Francezii sunt recunoscuţi ca un popor cu ascuţit spirit de observaţie şi de replică, multe din aprecierile, exprimările şi „zicerile” personalităţilor vieţii lor culturale, militare, diplomatice etc. rămânând celebre în istoria vieţii intelectuale a lumii. Acestei mari familii a spiritului francez îi aparţine Louis Saint-Just, teoreticianul guvernului revoluţionar din timpul Terorii (1792-1794) şi marele admirator, până la religiozitate, al Incoruptibilului, Robespierre, împreună cu care şi este executat. Dacă actorul principal al acestei ultime perioade a Revoluţiei franceze este Maximilien Robespierre, „gânditorul” viitoarei societăţi este Louis Saint-Just.

La casa de corecţie

Purtând mai multe prenume, după moda vremii, Louis Léon Antoine Florelle Saint-Just s-a născut la 25 august 1787 în provincia istorică franceză Nivernais, dintr-o familie foarte apropiată ca stare de cea ţărănească (unii biografi i-au adaugat în mod fals particula nobiliara „de”). Tatăl său fusese soldat, apoi subofiţer decorat cu ordinul Ludovic cel Sfânt. El a cumparat la bătrâneţe, cu economiile de o viaţă, o mică fermă la Blérancourt, lângă orăşelul Noyon. Mica familie, părinţii şi trei copii (două fete şi un băiat) duce o viaţă îndestulată şi liniştită. Uneori copiii pleacă la bunicul lor la Morsain, unde acesta avea funcţia de perceptor al senioriei Buhat. Studiile le face la colegiul călugărilor oratorieni din Noyon, după care audiază o serie de cursuri de drept la Reims.

Este înconjurat de dragostea mamei şi a surorilor sale şi începe să ducă o viaţă de petrecăreţ, amator de aventuri galante, până când se îndrăgosteşte de fata notarului, pe care acesta o mărită repede cu o „persoană serioasă” pentru a evita complicaţiile. Louis are o cădere psihică, apoi fură argintăria casei, fuge la Paris unde o vinde pe 200 de livre, cheltuite în trei zile. Este arestat şi plasat patru luni într-o casă de corecţie.

Continuă citirea →

Prima ţarină

În ultimul deceniu al secolului al XV-lea, Vasile al III-lea, tatăl lui Ivan cel Groaznic, era încă adolescent, când mama lui, Sofia, din familia Paleologilor, a luat hotărârea să-l căsătorească.

Clopotele Catedralei Sfântul Vasile băteau cu frenezie, în vreme ce boierii soseau de peste tot. Mergeau în rânduri strânse, respectând o ierarhie şi o etichetă foarte stricte. Cei mai bogaţi păşeau înaintea celor mai puţin avuţi. Deplasarea fiecăruia depindea de gradul influenţei sale. De la primul şi până la ultimul rând, se ajungea treptat de la mers maiestuos la înaintare cu paşi mărunţi.

Continuă citirea →

Ivan cel Groaznic – despotul pocăit

Ivan cel Groaznic - ţarul Rusiei

Din cauza războaielor pe care le-a purtat, a terorismului politic şi a păcatelor proprii – inclusiv faptul că şi-a ucis un fiu – primul ţar al Rusiei este cunoscut sub numele de Ivan cel Groaznic. Şi-a început domnia hotărât să facă din Moscova „a treia Romă“ şi a murit înălţând rugăciuni pentru victimele lui.

Continuă citirea →