Arhive etichetă: stat

Când începe decadenţa unui stat?

Octavian Paler

Decadenţa unui stat începe nu atunci când oameni de valoare, capabili de mari realizări, îşi fac din situaţiile ce ocupă un izvor de câştiguri mai mult sau mai puţin alături de lege şi de morală. Începe însă atunci când orice mediocritate, oricât de stearpă, găseşte posibilitatea şi îngăduinţa de a primejdui interesele publice prin venalitate şi banditism.

sursa: C. Banu, Grădina lui Glaucon sau Manualul bunului politician, Fundaţia pentru Literatură şi Artă „Regele Carol II”, Bucureşti, 1937, p.17

Lagas, Umma si Elam

Lagas şi Umma

Există suficiente informaţii despre trecutul oraşului-stat sumerian Lagaş din sudul Mesopotamiei care se afla într-o rivalitate acerbă cu vecinul său, Umma. Conflictul între prinţii şi preoţii din diferite oraşe era tipic pentru viaţa politică a oraşelor-stat sumeriene. În timpul domniei lui Gudea, Lagaş a prosperat vizibil.

Regele Eannatum al primei dinastii din Lagaş (cca 2494-2342 î.Hr.) a fost cel dintâi care a reuşit să cucerească Umma pentru o scurtă perioadă. Bine-cunoscuta „Stelă a vulturului“ îl înfăţişează pe rivalul prins intr-o plasă de către zeul oraşului, Ningirsu. Eannatum a încercat să diminueze influenţa castei preoţilor, care au reuşit însă să-l învingă, ajutându-l pe uzurpatorul Lugalanda să preia puterea. Neliniştea socială a contribuit la ascensiunea pe tron a lui Urukagina, care a anulat imediat datoriile claselor sărace şi a redus venitul preoţilor. Lugalzaggesi din Umma a profitat de nemulţumirea preoţilor pentru a cuceri oraşul Lagaş în jurul anului 2250 îHr. El a câştigat controlul şi asupra oraşelor Uruk şi Adab autoproclamându-se „rege al Urukului şi al Sumerului“. Dornic să unifice Mesopotamia, Lugalzaggesi a intrat in conflict cu putemicul domnitor al Akkadului, Sargon I care l-a invins şi a preluat iniţiativa unificării. Lagaş a avut o ultimă perioadă de prosperitate in timpul celor 20 de ani de domnie a lui Gudea. Mai puţin preocupat de lupte şi cuceriri, el a reuşit să construiască un sistem de irigaţie şi temple inchinate zeilor.

statuia lui Gudea din Lagas

Proto-Elam şi Elam

O altă civilizaţie timpurie a apărut în aceeaşi perioadă cu Sumerul, în sud-vestul Iranului de astăzi. Regatul Elam a încheiat cu un alt stat primul tratat din istoria omenirii.

Civilizaţia proto-Elam este puţin cunoscută şi caracterizată doar de 0 formă de scriere folosită în jurul anilor 2900 î.Hr. Ea a dat însă naştere Regatului Elam, poate chiar în jurul anilor 2700 î.Hr. Akkadienii au ocupat teritoriul acestuia patru sute de ani mai târziu, dar Elam şi-a recâştigat independenţa in 2240 printr-un tratat, primul de acest gen din lume. Regatul a fost condus de mai multe dinastii regale, iar monarhii, cu reşedinţa in capitala Susa, domneau peste mai mulţi regi vasali. Femeile jucau în general un rol mai important în Elam decât în civilizaţiile vecine din Sumer şi Akkad, în special soţia regelui, care îi era adesea şi soră. La moartea suveranului, ea se căsătorea cu succesorul acestuia, dar pe tronul Elamului au urcat şi femei.

Perioadele de dominaţie străină au alternat cu cele de expansiune teritorială în regat. În jurul anului 2004 î.Hr., elamiţii au distrus oraşul Ur. Şase sute de ani mai târziu, Regatul Elam a căzut sub vechiul Imperiu Babilonian. În 1155 î.Hr., însă, elamiţii i-au alungat pe kassiţi din Babilon, păstrându-şi dominaţia până în 11oo, când Nabucodonosor I din a doua dinastie din Isin i-a expulzat pe elamiţi din Babilon şi a devastat capitala lor, Susa.

În 646 î.Hr., Elam a fost definitiv distrus de asirieni. Teritoriul a fost cucerit apoi de perşi şi s-a transformat într-o provincie aflată în inima vastului imperiu creat de putemica dinastie a ahemenizilor.

sursa: Marea istorie ilustrata a lumii

Uruk

Unul dintre cele mai influente oraşe-stat sumeriene a fost Uruk, din sudul Mesopotamiei. Timp de două milenii după fondarea sa, în jurul anilor 4000 î.Hr., Uruk a fost un centru comercial important. În inima oraşului se aflau multe clădiri publice impozante, în care se organizau probabil întâlniri şi se desfăşurau activităţi religioase. Peste acestea s-a ridicat apoi templul principal Eanna, închinat zeiţei oraşului, Inanna. Cele mai vechi tăbliţe scrise cunoscute, probabil legate de administrarea comerţului, datează din această perioadă. La vremea respectivă în Uruk trăiau vreo 20 000 de oameni şi încă 15 000-20 ooo la periferia sa. Scenele de pe sigiliile cilindrice vorbesc despre ciocniri armate cu populaţii din imediata vecinătate şi despre pedepsele aplicate prizonierilor.

Oraşul a fost reconstruit din temelii între 3100 şi 2900 î.Hr. Templul principal a fost ridicat pe 0 terasă aflată în centrul său. Edificiul în terase a servit ca model pentru templele zigurat ale babilonienilor. S-a dezvoltat de asemenea scrisul, prin transformarea pictogramelor în cuneiforme. Se presupune că legendarul rege Ghilgameş eroul celei mai importante epopei sumeriene, este originar din Uruk. El a domnit între 2600 şi 2700 î.Hr. şi este unul dintre primii regi ai dinastiei din Uruk (cca 2700-2350 î.Hr.). Pe lângă nenumăratele sale fapte de vitejie, lui Ghilgameş i se atribuie şi construirea zidurilor de apărare ale oraşului, lungi de 9,7 km. Epopeea sa a circulat în mai multe limbi antice ale Orientul Apropiat şi în diferite versiuni în mileniile III-I î.Hr. Ea se aseamănă pe alocuri cu legenda biblică a lui Noe şi cu faptele lui Herakles.

Construirea zidurilor oraşului de către Ghilgameş

[ Eroul Ghilgameş] a ridicat zidul lui Uruk-Haven 

Priviţi zidul cum străluceşte precum [cuprul?] . . .

Urcaţi pe el şi vă plimbaţi,

Uitaţi-vă cu atenţie la fiandaţia lui şi la cărămizile din care e făcut.

Oare nu-i este [miezul] din cărămizi arse în cuptor?“

(Epopeea lui Ghilgameş, prima tăbliţă)

sursa: Marea istorie ilustrata a lumii