Arhive etichetă: semnificatii

Semnificaţiile zilei de 9 mai pentru români

9-maiAstăzi, 9 mai, România are mai multe motive de sărbătoare:

Ziua independenţei – se împlinesc 137 de ani de când ţara noastră şi-a proclamat independenţa (9 mai 1877);

Ziua Victoriei – se aniversează 69 de ani de la victoria Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-Al Doilea Război Mondial (9 mai 1945);

Ziua Europei – în ziua de 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul de externe al Franţei, a propus formarea C.E.C.O. (Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului). C.E.C.O. a devenit fundaţia pentru Comunitatea Economică Europeană (redenumită ulterior Comunitatea Europeană şi în final Uniunea Europeană).

9 mai – Independenţa României – semnificaţii istorice

Astăzi, 9 mai 2012, sărbătorim 135 de ani de la proclamarea independenţei de stat a României.

Continuă citirea →

9 mai – Ziua Europei – semnificaţii istorice

Pe 9 mai 1950  a avut loc evenimentul care marchează primul pas în direcţia formării Uniunii Europene de astăzi. În această zi, ministrul francez al afacerilor externe, Robert Schuman, a citit o declaraţie prin care chema statele europene – Franţa şi Germania, cu precădere – să îşi pună în comun producţiile de cărbune şi oţel. Declaraţia marchează piatra de temelie a unei federaţii europene.

Continuă citirea →

Originea sărbătorii Sfintelor Paşti

Deoarece Învierea din morţi a Domnului Iisus Hristos este semnul biruinţei Sale şi garanţia mântuirii noastre, era firesc ca încă de la început comemorarea acestei invieri să constituie una dintre sărbătorile cele mai importante ale creştinătăţii.

La câteva zile după intrarea Sa solemnă în Ierusalim, Mântuitorul a fost judecat şi răstignit, a murit pe cruce şi a fost pus în mormânt. După trei zile, adică duminică dis-de-dimineaţă, El a înviat ca un biruitor, cu puterea dumnezeirii Sale, ca să împlinească Scriptura şi  pentru mântuirea neamului omenesc.

Cultul creştin, îndeosebi cel ortodox, împlineşte prin această sărbătoare nu numai o simplă comemorare istorică, ci retrăieşte întreaga dramă zguduitoare a morţii şi învierii lui Hristos, ca prin aceasta creştinii să-şi însuşească învăţătura Domnului şi lucrarea mântuitoare a Fiului lui Dumnezeu întrupat. Acest caracter special al sărbătorii învierii Domnului nostru Iisus Hristos se observă foarte bine în slujbele legate de această sărbătoare.

După părerea celor mai mulţi exegeţi şi istorici ai bisericii, învierea Domnului a avut loc în prima duminică de după Paştile iudeilor din anul 33 al erei creştine. E ştiut că Paştile evreilor (Pascha) se serbau în seara zilei de 14 Nisan. Nisan sau Abib fiind prima lună a anului evreiesc, care începea la luna nouă de după echinocţiul de primăvară, data de 14 Nisan coincidea deci cu prima lună de după echinocţiu.

Obiectul acestei sărbători creştine este, deci, încă de la început, amintirea vie a patimii, a morţii şi a învierii Domnului nostru Iisus Hristos.

Iepuraşul şi ouăle de Paşte. Semnificaţii

Iepuraşul de Paşte

Pe cât de simpatic, pe atât de necunoscută este povestea lui. De unde a apărut oare acest obicei şi de ce a ajuns el să fie asociat cu cea mai mare sărbătoare creştină a oamenilor?

În vremuri îndepărtate, ca de altfel şi în zilele noastre, iepurele era privit drept un simbol al fertilităţii, unele culturi considerându-l chiar un mesager sacru al divinităţii. O veche legendă nordică spune ca, într-o iarnă, zeiţa Eostre a găsit o pasăre rănită pe câmp. Pentru a o salva de la moarte, zeiţa a transformat-o într-o iepuroaică, aceasta păstrând însă capacitatea de a depune ouă. Pentru a-i mulţumi binefăcătoarei sale, iepuroaica decora toate ouale făcute şi i le dăruia zeiţei. Această legendă se pastrează vie chiar şi în zilele noastre, copiii aşteptând de Paşte iepuraşul care face un cuib plin de ouă colorate.

Cea dintâi atestare documentară a prezenţei iepurelui în simbolistica pascală a apărut în Germania, în 1500, primele dulciuri în formă de iepuraşi fiind inventate tot aici, în jurul anului 1800. La scurt timp, în aceeaşi perioadă, în Franţa şi Germania apar şi primele ouă de ciocolată

De ce ouă roşii de Paşte?

Legendele creştine leagă simbolul ouălelor roşii de patimile lui Iisus. Una dintre legende susţine că toate pietrele aruncate în Iisus se transformau în ouă roşii de îndată ce îl atingeau. O alta afirmă că Sf. Maria, mergând să-şi vadă Fiul răstignit, i-a dus ouă, care s-au însângerat sub cruce. Se mai spune că, după moartea lui Iisus, cărturarii saducei şi rabinii farisei ar fi făcut un ospăţ de bucurie, la care unul dintre ei ar fi spus: „Când va învia cocoşul pe care-l mâncăm şi ouăle fierte vor deveni roşii, atunci va învia şi Iisus.” Nici nu şi-a terminat bine spusele că ouăle s-au şi făcut roşii, iar cocoşsemnificatiiul a început să bată din aripi.

*****

sursa: copilul.ro