Arhive etichetă: Romania

Ziua Națională a României. Scurt istoric

Ziua națională a României a fost între 1861-1866 ziua de 24 Ianuarie, între 1869-1947 ziua de 10 Mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 August. Din 1990 ziua de 1 decembrie a fost adoptată drept zi națională și sărbătoare publică în România. Această prevedere a fost reluată de Constituția României din 1991.

24 Ianuarie, Ziua Unirii din 1859

Prima atestare documentară a unei sărbători naționale este în anul 1860, când Mihail Kogălniceanu submite aprobării Domnului prima inițiativă în acest sens: „…Subsemnatul are dar onoarea a propune Înălțimii Voastre să binevoiți a încuviința ca în viitor numai 24 Ianuarie să se serbeze în Principatele Unite, ca Sărbătoare Națională, ca ziua care făcându-vă Domnitorul României, v-au încredințat prin însuși această nobilă misie de a realiza marea dorință și trebuință a Națiunii Noastre“. Vodă Cuza a aprobat propunerea la data de 27 decembrie 1860. Începând deci cu 1861, ziua de 24 ianuarie a început a fi sărbătorită cu mult fast. După abdicarea lui Cuza, ziua de 24 ianuarie a decăzut în importanță, fiind totuși în continuare sărbătorită, mai ales în Moldova, dar pierzând întâietatea în fața zilei de 10 Mai.

10 Mai, Ziua Independenței României și a Monarhiei

Desemnat să fie noul Domnitor al Principatelor Române, principele german Carol de Hohenzollern-Sigmaringen (devenit, mai târziu, Regele Carol I al României) a sosit pentru prima dată în București în ziua de 10 Mai 1866. El a fost întâmpinat la Băneasa de o mare mulțime de public și de primarul Bucureștilor, Dimitrie Brătianu (fratele prim-ministrului, Ion C. Brătianu), care i-a oferit, în mod simbolic, cheia orașului. În aceeași zi, principele a depus jurământul ca Domnitor în fața Adunării reprezentative a Principatelor Române Unite. La data de 10 Mai 1877, a doua zi după citirea și adoptarea Declarației de Independență de către ambele Adunări, Domnitorul Carol I a sancționat și promulgat Declarația – ea căpătând, conform Constituției, putere de lege prin semnătura regală. De aceea, ziua de 10 Mai 1877 rămâne în istorie ca Ziua Independenței României. Prima atestare documentară a zilei de 10 mai drept sărbătoare națională este în anul 1869.

23 August, ziua națională sub regimul comunist

După abdicarea forțată a Regelui Mihai I, la data de 30 decembrie 1947, ziua de 10 Mai, ca amintind de monarhie, nu mai putea juca rolul unei sărbători naționale în noua republică comunistă, proclamată chiar în aceeași seară. Astfel, o nouă zi de sărbătoare națională a fost instaurată prin Hotărârea nr. 908 din 18 august 1949 privind declararea zilei de 23 August ca sărbătoare națională. Prin această Hotărâre de Guvern, actul de la 23 August 1944 a fost „confiscat” de propaganda comunistă ca ziua „Marii Insurecții Armate Antifasciste și Antiimperialiste”. Ziua de 23 August a fost sărbătorită ca Zi Națională pe toată durata regimului comunist (până în 1989).

1 Decembrie, Ziua Unirii din 1918

În 1990, Parlamentul României a proclamat ziua de 1 decembrie drept sărbătoare națională. Alegerea zilei de 1 Decembrie, deși neexplicit, a făcut trimitere la Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România în 1918, respectiv la Proclamația de la Alba Iulia, care a avut loc la 1 decembrie 1918.

Vă recomand să urmăriți și prezentarea video pe Youtube – https://www.youtube.com/watch?v=h_34PaGwmfQ

Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România

Prin Legea nr. 198/2011, 21 decembrie a fost declarată Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România.

O societate nu trebuie să-și uite eroii! Este important să ținem în viață amintirea lor, a celor care, prin jertfa lor, au menținut speranța libertății. Să ne amintim cu respect și recunoștință de cei care au avut de suferit din cauza abuzurilor regimului totalitar și chiar au pierit în închisorile comuniste pentru ca noi, azi, să ne bucurăm de libertate! Dimensiunea crimelor comunismului poate fi mai bine înțeleasă de către tânăra generație dacă se materializează proiectele de construcţie a unor muzee dedicate memoriei victimelor comunismului, cum ar fi cel de la Râmnicu Sărat.

Ziua Bucovinei

28 noiembrie este o zi importantă pentru toți românii. La 28 noiembrie 1918 Congresul General al Bucovinei a adoptat la Cernăuți moțiunea privind Unirea necondiționată a Bucovinei cu România. Acesta este al doilea mare moment din procesul de întregire națională a statului român, după ce, la 27 martie 1918, Basarabia se unise cu România. Astăzi se împlinesc, așadar, 103 ani de la Unirea Bucovinei cu România.

1 Mai – Ziua Internațională a Muncii

1 mai ziua muncii istorie1 Mai este celebrată ca Ziua Muncii sau Ziua celor ce muncesc, în peste 80 de țări. La originea zilei de 1 mai stau manifestațiile pentru reducerea normei orare de lucru a muncitorilor din SUA de la sfârșitul secolului al XIX-lea – manifestații violente care s-au încheiat cu morți și răniți. În anul 1889, Congresul Internaționalei Socialiste a decretat 1 mai Ziua Internațională a Muncii.

În România această zi a fost sărbătorită pentru prima dată de către mișcarea socialistă în 1890. În perioada regimului comunist, de 1 mai autoritățile organizau manifestații uriașe pe marile bulevarde. Coloane de oameni, în ținute festive, scandau lozinci și purtau pancarte uriașe. După 1990, importanța propagandistică a zilei a fost minimalizată, dar oamenii se bucură de acest eveniment, sărbătorindu-l în aer liber, la iarbă verde, la mare ori la munte.

23 aprilie – Ziua internațională a cărții și a drepturilor de autor. Ziua Bibliotecarului

carteZiua internațională a cărții și a dreptului de autor este sărbătorită la 23 aprilie în fiecare an, începând din 1996, la inițiativa UNESCO. În această zi, în aproape toate țările lumii au loc acțiuni de omagiere a cărții, a autorilor, a editorilor, a librarilor, a bibliotecarilor și, implicit, a cititorilor.

În România, printr-o Hotărâre de Guvern din 14 aprilie 2005, data de 23 aprilie a fost declarată Ziua Bibliotecarului, astfel că cele două sărbători sunt marcate concomitent în fiecare an.

99 de ani de la unirea Basarabiei cu România

unirea basarabiei cu romania

Astăzi se împlinesc 99 de ani de la unirea Basarabiei cu România.

Pe 27 martie 1918 s-a înfăptuit Unirea Basarabiei cu România, prin decizia Sfatului Țării. Acesta a fost începutul procesului de formare a României Mari.

11 ianuarie – Ziua Artei Fotografice în România

misu_popp_-_portretul_lui_carol_popp_de_szathmariZiua de 11 ianuarie a fost declarată în 2010 Ziua Artei Fotografice în România, acestă dată reprezentând ziua de naștere a lui Carol Popp de Szathmary (1812-1887), recunoscut ca primul fotograf al României.

10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană!

romania-ueAstăzi se împlinesc 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană!

„Aniversăm astăzi, 1 ianuarie 2017, 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, moment de istorică însemnătate, care a marcat revenirea deplină în lumea democratică şi debutul participării României, ca stat membru UE, la procesul decizional european. Acest deceniu a reprezentat pentru România o perioadă fastă de modernizare şi de dezvoltare socio-economică, de îmbunătăţire a calităţii vieţii cetăţenilor români, de valorificare a integrării în Piaţa Unică Europeană. Experienţa de până acum relevă, totodată, existenţa, în continuare, de premise pentru o valorificare si mai eficientă a beneficiilor apartenenţei la UE”, afirmă ministrul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu.

30 decembrie – Ziua când s-a schimbat forma de guvernământ în România

regele-mihaiAstăzi se împlinesc 69 de ani de la abolirea monarhiei în România.

Pe 30 decembrie 1947, Regele Mihai era obligat să abdice şi să părăsească ţara. În aceeași zi era proclamată Republica Populară Română.

1 Decembrie – Ziua Națională a României

1-decembrieAstăzi, 1 decembrie 2016, se împlinesc 98 de ani de la Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România.

Ziua de 1 Decembrie 1918 încununează lupta românilor transilvăneni pentru unitate naţională şi marchează momentul creării României Mari, situându-se în continuarea precedentelor acţiuni unioniste ale fraţilor din Basarabia (27 martie 1918) și Bucovina (28 noiembrie 1918).

Povestea coroanelor regale ale României

coroana regalaPovestește profesorul Adrian Cioroianu: „Povestea coroanelor de pe fruntea regilor şi reginelor României începe nu în palatele de la Bucureşti sau de la Sinaia, ci îşi are originea în vara anului 1877, pe unul dintre fronturile Războiului de Independenţă. Vă propun să intrăm împreună în culisele acestei istorii cu aur, pietre preţioase şi, mai ales, oţel.

În dimineaţa zilei de 30 august 1877, în cea de-a treia bătălie din faţa Plevnei, un detaşament de dorobanţi români a capturat de la inamic mai mult material de război – printre care şi un tun turcesc cu calibru de 90 de milimetri, ce fusese fabricat într-o uzină de armament din Berlin. Acest tun a fost adus în Capitala României drept captură de război şi nimeni nu bănuia atunci ce rol simbolic va juca el în istoria ţării. Peste patru ani, în primăvara anului 1881, România deja independentă a devenit regat, iar domnitorul Carol I a devenit primul rege din istoria noastră modernă. Şi atunci reintra în scenă fostul tun otoman capturat în vara lui 1877.

Continuă citirea →

Constituțiile totalitare în istoria României

constitutia romanieiElaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre constituțiile totalitare din istoria României, având în vedere:

– precizarea anilor adoptării a două dintre constituțiile totalitare ale României și prezentarea unui fapt istoric care a determinat elaborarea uneia dintre acestea

– menționarea a două principii prevăzute în una/ambele constituții

– menționarea a două asemănări dintre cele două constituții

– menționarea unei deosebiri între cele două constituții

– formularea unui punct de vedere referitor la rolul sistemului constituțional  în România și susținerea acestuia printr-un argument istoric

 Constituțiile totalitare în istoria României

 Necesitatea adoptării unei constituții ca fundament al organizării instituțional-politice s-a resimțit în societatea românească încă de la începuturile modernității, fapt confirmat de apariția, la începutul sec. XIX, a mai multor proiecte constituționale și a unor documente cu caracter constituțional (Constituția cărvunarilor, Regulamentele Organice, Convenția de la Paris, Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris etc.)

Continuă citirea →

Constituțiile din România. Sinteză pentru bacalaureat

constitutia romanieiPrimele Constituții ale statului modern român au fost precedate de acte cu caracter constituțional:

  • Declarații de principii (“Cererile norodului românesc”, redactate în 1821, în timpul revoluției conduse de Tudor Vladimirescu)
  • Declarații de drepturi (“Proclamația de la Islaz”, ca de altfel și celelalte programe revoluționare de la 1848)
  • Proiecte de reformă (“Constituția cărvunarilor” redactată de Ionică Tăutu în 1822 și “Osăbitul act de numire a suveranului românilor” redactat de Ion Câmpineanu în 1838)
  • Rezoluțiile Adunărilor ad-hoc din Moldova și Țara Românească din 1857

Istoria Constituțională a României între 1859 și 1991 cunoaște mai multe perioade: Continuă citirea →

Secolul XX – între democrație și totalitarism. Ideologii și practici politice în România și în Europa. Sinteză pentru bacalaureat

stalin hitlerÎnfruntarea dintre democrație și totalitarism este una din caracteristicile secolului al XX-lea.

 Trăsăturile regimului democratic

  • Separarea puterilor în stat
  • Respectarea drepturilor și a libertăților cetățenești
  • Egalitatea în fața legii
  • Suveranitatea poporului
  • Pluralism politic
  • Economie de piață
  • Promovează statul de drept (în care nimeni nu e mai presus de lege)

Trăsăturile comune ale regimurilor totalitare (comunism, fascism, nazism):

  • Conducătorul unic
  • Monopartitism
  • Ideologia unică
  • Partid unic
  • Nerespectarea drepturilor și libertăților cetățenești
  • Promovarea cultului personalității
  • Aplicarea cenzurii
  • Demagogie și propaganda
  • Interesele individului sunt subordonate intereselor statului
  • Regimul este menținut prin teroare și violență cu ajutorul poliției politice
  • Statul se implică în toate domeniile de activitate (inclusiv în viața privată a cetățenilor săi)
  • Oponenții regimului sunt exterminați sau trimiși în închisori (epurare politică)

Continuă citirea →

1 Mai – Ziua Muncii

HACAT_V46În anul 1889, Congresul Internaționalei Socialiste a decretat ziua de 1 mai ca Ziua Internațională a Muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago din 1886, ziua fiind comemorată prin manifestații muncitorești. Cu timpul, 1 mai a devenit sărbătoarea muncii în majoritatea țărilor lumii.

În România această zi a fost sărbătorită pentru prima dată de către mișcarea socialistă în 1890. În perioada regimului comunist, de 1 mai autoritățile organizau manifestații uriașe pe marile bulevarde. Coloane de oameni, în ținute festive, scandau lozinci și purtau pancarte uriașe. După 1990, importanța propagandistică a zilei a fost minimalizată, dar oamenii se bucură de acest eveniment, sărbătorindu-l în aer liber, la iarbă verde, la mare ori la munte.

%d blogeri au apreciat: