Arhive etichetă: revista

Istoria revistei Axa

axa-presaAXA, publicaţie care a apărut la Bucureşti, bilunar, de la 20 octombrie 1932 până la 25 decembrie 1933. Redactori sunt Mihail Polihroniade şi Ioan Victor Vojen. De la numărul 5, subtitlul „Publicaţie bilunară de artă, literatură, politică” devine „Publicaţie bilunară, politică, artistică, literară”. O a doua serie, subintitulată „Ziar de luptă politică, doctrină legionară, informaţie şi reportaj”, apare la Bucureşti, cotidian, în 1940-1941, sub direcţia lui Pavel Costin Deleanu, prim-redactor fiind Crişu Axente.

În primul număr din seria întâi este deja precizată ferm orientarea ideologică a publicaţiei. Într-un editorial violent antidemocratic, Nichifor Crainic, vorbind în numele tinerei generaţii dezorientate şi nemulţumite, anunţă „falimentul statului, provocat de democraţia conducătoare”. În acelaşi articol, intitulat Spre stânga sau spre dreapta?, sunt condamnate „nulitatea de creaţie şi fabuloasa capacitate de consumaţie parazitară” şi se propune, ca soluţie, doctrina aşa-zisului corporatism social, „întemeiat pe cultul competenţelor, pe concepţia morală a muncii, pe individualismul organizat în categorii sociale, pe dreapta autoritate”. Tot aici, într-un articol programatic (Predoslovie), Ioan Victor Vojen subliniază şi el existenţa unei „crize de ideal” a tinerilor şi vorbeşte despre o „schimbare a vremurilor”. Afirmând: „Concepem un stat nou etnic românesc clădit pe tradiţie”, el lasă să se întrevadă de pe acum tradiţionalismul radical şi chiar extremist care va fi adoptat de mişcarea legionară.

Continuă citirea →

Istoria lui „Aghiuță”

hasdeu aghiutaAGHIUŢĂ, revistă satirică şi literară care a apărut la Bucureşti, săptămânal, de la 3 noiembrie 1863 până la 17 mai 1864. Director, redactor şef şi, probabil, singurul colaborator era B. P. Hasdeu.

Temperament de luptător şi, pe deasupra tuturor oscilaţiilor sale politice, om cu ferme convingeri progresiste, era firesc pentru Hasdeu, care încerca şi profunde sentimente de simpatie şi recunoştinţă pentru domnitorul Al. I. Cuza, să intre fără ezitare în aspra dispută publicistică pe care partizanii lui Cuza o purtau cu adversarii acestuia, combătând cu violente mijloace satirice „coaliţiunea” dintre partidele „anti-conservatoriu” şi anti-progresist”.

Spre deosebire de alte periodice satirice ale epocii, în Aghiuță satira şi literatura se împletesc reuşit. Hasdeu nu se mulţumeşte numai să ia în derâdere, ca N. T. Orăşanu, ci demontează cu iscusinţă mecanismul vieţii politice, punând în evidenţă demagogia şi exagerările unor oameni politici ai vremii (nu este cruţat C. A. Rosetti — zis Berlicoco), venalitatea şi lipsa de convingeri ale altora, indiferenţa în faţa adevăratelor nevoi ale poporului. El se situează astfel în linia unei tradiţii iniţiate de I. Heliade-Rădulescu şi pe care o vor ilustra, mai târziu, Mihai Eminescu şi I. L. Caragiale.

Continuă citirea →

De la schiţă la caricatură

revista punch

Ştiaţi că?  În limba engleză, cartoon însemna la origine „crochiu, studiu, schiţă”. Ulterior, a căpătat sensuri noi, de „caricatură, bandă desenată, desen animat”. La originea acestor noi înţelesuri se află o serie de caricaturi extrem de populare din revista britanică de satiră şi umor Punch, care parodiau schiţele preliminare pentru noile fresce ce urmau să fie executate în clădirea Camerei Comunelor în 1843.

sursa: Ghid de cultură generală. Întrebări şi răspunsuri, trad.: Graal Soft. – Ediţia a 2-a, revizuită, Bucureşti, Litera Internaţional, 2012