Arhive etichetă: regele Mihai

Regele Mihai tânăr

regele mihai tanar -  voievod de alba iuliasursa: România 50 fotografii, Enciclopedia fotografică, 1938

Evenimente în istorie – 30 decembrie 1947. Abdicarea regelui Mihai

regele Mihai

Astăzi se împlinesc 65 de ani de la abdicarea regelui Mihai (30 decembrie 1947).

Actul de Abdicare Mihai I

Mihai I, Prinţ de Hohenzolern (n. 25.10.1921, Sinaia, România) Rege al României (1927-1930,1940-1947). După ce tatăl său, viitorul rege Carol II, a fost exclus de la succesiunea regală (1926), Mihai a fost proclamat rege sub o regenţă din trei membri. Carol a pretins tronul în 1930, iar Mihai a primit titlul de prinţ moştenitor. În septembrie 1940, guvernul lui Ion Antonescu a organizat o lovitură de stat, îndepărtându-l pe Carol şi proclamându-l rege pe Mihai (în vârstă de 18 ani), fără ca acesta să depună jurământul şi fără votul de aprobare al Parlamentului (suspendat la acea vreme). În 1944 a participat la lovitura de stat ce a răsturnat regimul militar şi a slăbit legăturile României cu Puterile Axei. S-a opus vehement venirii la putere a comuniştilor, dar a fost silit să abdice pe 30 decembrie 1947. A plecat în exil stabilindu-se în final în Elveţia. În 1997 i-a fost redată cetăţenia română. Prin legăturile de rudenie pe care le are cu monarhiile europene şi anvergura importanţei sale istorice, a fost un ambasador neoficial în procesul aderării României la Uniunea Europeană şi la NATO. Este membru al Academiei Române (2008).

sursa: Enciclopedia Universală Britannica, vol.10, Ed. Litera, 2010

Actul de la 23 august 1944

Actul de la 23 august 1944 – Serie de evenimente, în timpul celui de-al doilea război mondial, care au marcat ieşirea României din alianţa cu Puterile Axei şi alăturarea la Puterile aliate.

Contextul politic intern şi internaţional din prima parte a lui 1944 a deschis drumul pentru aceste evenimente. Pe frontul de est, trupele germane se aflau în retragere, iar în martie 1944 războiul se purta direct pe teritoriul României. Epuizată de pierderile de ordin militar, România îşi intensificase activităţile diplomatice secrete, tatonând ieşirea din război, guvernul lui Ion Antonescu înmulţind contactele directe cu reprezentanţii Naţiunilor Unite şi cu unele state neutre. După bombardamentul masiv al aviaţiei americane asupra Bucureştiului şi zonei Prahova, Uniunea Sovietică a impus României încheierea unui armistiţiu unilateral (aprilie 1944), dar propunerea a fost respinsă, opinia publică din România privind cu temere o ocupaţie unilaterală sovietică.

Continuă citirea →

Regele Mihai – desen

Regele Mihai – desen

Regele Mihai în tinereţe – desen

Regele Mihai în tinereţe – desen

30 decembrie 1947. Înlăturarea monarhiei — relatarea Regelui Mihai

[Pe 30 decembrie 1947] Am ajuns la casa din Şoseaua Kiseleff. N-am aşteptat mult şi Groza s-a arătat însoţit de Gheorghiu-Dej. […] Am intrat în salon, ne-am aşezat şi fără să aştepte mult timp, Groza, pe buze cu un zâmbet jovial, a spus: „Am venit să discutăm despre un divorţ amiabil“. Noi n-am înţeles ce vrea să zică. „Despre ce divorţ este vorba?“ l-am întrebat.

Continuă citirea →

Actul de abdicare a regelui Mihai — 30 decembrie 1947

Mihai Iiu
Prin grația lui Dumnezeu și voința națională
Rege al României

La toți de față și viitori, sănătate

În viața Statului român s’au produs în ultimii ani adânci prefaceri politice, economice și sociale, cari au creiat noi raporturi între principalii factori ai vieții de Stat.

Aceste raporturi nu mai corespund astăzi condițiunilor stabilite de Pactul fundamental — Constituția Țării — ele cerând o grabnică și fundamentală schimbare.

Continuă citirea →

23 august 1944. Proclamaţia Regelui Mihai I către ţară

Proclamaţia Regelui Mihai I către ţară

Români,

În ceasul cel mai greu al istoriei noastre am socotit, în deplină înţelegere cu poporul meu, că nu este decât o singură cale, pentru salvarea ţării de la o catastrofă totală:  ieşirea noastră din alianţa cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite.

Continuă citirea →

23 august 1944. Relatarea generalului Constantin Sănătescu

Mai toată noaptea m-am zbătut cu ştirile proaste ce soseau de pe front; este cert că la această oră frontul nostru este destrămat şi trupele în derută. Peste măsură de obosit, am aţipit despre ziuă. La ora 9 am intrat în biroul meu destul de abătut. Aflu că Mareşalul Antonescu a venit de pe front şi a convocat un consiliu de miniştri la Snagov, unde probabil va lua o ultimă hotărâre; de-ar fi hotărârea cea bună, adică cererea armistiţiului şi încheierea ostilităţilor […]

Continuă citirea →

Discursul susţinut de Regele Mihai, la 1 decembrie 1946, după câştigarea alegerilor trucate de către comunişti

1946 decembrie 1, Bucureşti

Mesajul Tronului, citit de regele Mihai I cu prilejul deschiderii lucrărilor Adunării Deputaţilor

Domnilor deputaţi,

Sunt fericit să mă găsesc în mijlocul reprezentanţilor ţării, întruniţi astăzi, pentru întâia oară, după o îndelungată întrerupere a vieţii parlamentare.

Primul meu gând se îndreaptă către scumpa mea armată şi către toţi acei care s-au jertfit pc câmpul de luptă, în războiul purtat împotriva Germaniei hitleriste şi aliaţilor ei, redobândind libertatea şi independenţa patriei noastre.

Continuă citirea →

Discursul regelui Mihai în Parlament

„Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Sunt mai bine de şaizeci de ani de când m-am adresat ultima oară naţiunii române de la tribuna Parlamentului. Am primit cu bucurie şi cu speranţă invitaţia reprezentanţilor legitimi ai poporului.

Prima noastră datorie astăzi este să ne amintim de toţi cei care au murit pentru independenţa şi libertăţile noastre, în toate războaiele pe care a trebuit să le ducem şi în evenimentele din Decembrie 1989, care au dărâmat dictatura comunistă. Nu putem avea viitor fără a respecta trecutul nostru.

Dar politica este o sabie cu două tăişuri. Ea garantează democraţia şi libertăţile, dacă este practicată în respectul legii şi al instituţiilor. Politica poate însă aduce prejudicii cetăţeanului, dacă este aplicată în dispreţul eticii, personalizând puterea şi nesocotind rostul primordial al instituţiilor Statului.

Continuă citirea →

Regele Mihai împlineşte 90 de ani

Mihai I (născut pe 25 octombrie 1921) a fost suveran al României între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930, precum și între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947.

Astăzi regele se adresează naţiunii.

Criza dinastică

Criza dinastică

A. Lege de renunţare a Principelui Carol la succesiunea tronului (4 ianuarie 1926)

Art. unic. — Adunările Naţionale constituante primesc renunţarea A.S. Principelui Carol la succesiunea Tronului şi la toate drepturile, titlurile şi prerogativele de care, în virtutea Constituţiei şi a Statutului Familiei Regale, se bucura până astăzi ca Principe Moştenitor al României, şi membru al Familiei Domnitoare.

Pe temeiul art. 77 din Constituţie, Reprezentaţiunea Naţională constată că succesiunea Tronului României revine astfel de drept A.S.R. Principelui Mihai coborâtorul direct şi legitim în ordinea de primogenitură bărbătească a Regelui Domnitor.

(„Monitorul Oficial“, nr. 4, din 5 ianuarie 1926)

 

B. Legea privitoare la instituirea Regenţei (4 ianuarie 1926)

Art. unic. — Adunările Naţionale Constituante întrunite conform art. 79 din Constituţie primesc Regenţa instituită de M.S. Regele Ferdinand I, pe temeiul art. 83 din Constituţie pentru a exercita puterile Regale şi tutela A.S.R. Moştenitorul Tronului în cazul când acesta ar fi chemat să domnească în timpul minorităţii sale.

Reprezentaţiunea Naţională primeşte numirea celor 3 persoane care compun această regenţă: A.S. Principele Nicolae, I.P.S.S. Dr. Miron Cristea, Patriarhul României şi d-l George Buzdugan, actualul Prim-Preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(„Monitorul oficial“, nr. 4, din 5 ianuarie 1926)

 

C. Legea prin care Principele Carol este proclamat rege (8 iunie 1930)

Articol unic — Corpurile legiuitoare întrunite într-o singură Adunare şi constituite ca Reprezentaţiunea Naţională declară anulată:

Legea promulgată prin înaltul decret regal nr. 13, publicată în „Monitorul oficial“, nr. 4 din 5 ianuarie 1926, prin care s-a primit renunţarea principelui Carol la succesiunea Tronului şi la toate drepturile, titlurile şi prerogativele de care, în virtutea Constituţiei şi a Statutelor Regale, se bucura, ca principe moştenitor şi membru al Familiei domnitoare.

Declară, de asemenea, anulată legea promulgată prin înaltul decret regal nr. 14 din 4 ianuarie 1926, prin care Reprezentaţiunea Naţională primeşte Regenţa numită de Majestatea sa, regele Ferdinand I.

În consecinţă, pe temeiul art. 77 şi 79 din Constituţie, Reprezentaţiunea Naţională constată că succesiunea Tronului României se cuvine de drept Alteţei sale regale principelui Carol, coborâtor direct şi legitim în ordine de primogenitură bărbătească a regelui Ferdinand I.

(„Monitorul oficial“, partea I-a, nr. 124 bis din 8 iunie 1930)

Casa Regala a Romaniei a rupt toate legaturile cu Casa de Hohenzollern

Casa Regală a României a dat astăzi un comunicat de presă în care anunţă ruperea „tuturor legăturilor istorice şi dinastice” cu Casa Princiară de Hohenzollern.

sursa: familiaregala.ro

Actul de abdicare al regelui Mihai