Arhive etichetă: principatele romane

Viaţa cotidiană în Principatele Române în timpul domniilor fanariote (II)

fanarioti

În timpul regimului fanariot, alimentaţia locuitorilor din Principate a fost în general asemănătoare cu cea din perioada anterioară din punctul de vedere al abundenţei la nivelul Curţii domneşti şi al caselor boiereşti. Călătorul străin Anton Maria del Chiaro arăta în monografia sa că la Curtea domnească din vremea lui Constantin Brâncoveanu masa era foarte îmbelşugată şi se desfăşura în mod riguros, urmând un anumit protocol, mai ales la servirea bucatelor; de exemplu, înainte de ospăţ şi după, toti comesenii se spălau pe mâini într-un lighean de aramă, apoi aceştia serveau o băutură tare, vutca, iar la sfârşitul ospăţului se sorbea cafeaua şi urma fumatul din narghilea. Acelaşi observator străin mai afirmă că la sărbătoarea Sfintelor Paşti, domnul ţării dădea un banchet în „sala cea mare”, la care participa personal şi un altul era oferit de doamna ţării în apartamentul ei jupâneselor boierilor, în care evolua o orchestră compusă din tobe şi ţambale. La aceste mese se serveau nu numai mâncăruri alese, ci şi băuturi dintre cele mai fine. Banchete similare erau organizare şi la Curtea domnească din Iaşi pe timpul domniei lui Dimitrie Cantemir, consemnate, cu multe amănunte, de numitul domn în lucrarea sa Descrierea Moldovei. Aici, comesenii obişnuiau să închine pahare de vin înalţilor monarhi ai vremii cu care domnul ţării se afla în bune relaţii, în frunte cu sultanul.

În prima jumătate a veacului al XVIII-lea, potrivit modei ţarigrădene în organizarea ospeţelor, la Curtea domnească şi în casele boiereşti se ardeau mirodenii înainte de servirea bucatelor şi erau introduse printre felurile de mâncare tradionale şi cele specific orientale (pilaful). În lipsa cuţitelor şi furculiţelor, comesenii foloseau lingura pentru ciorbe şi mâncăruri cu sos şi degetele pentru consumul fripturilor tăiate în prealabil în felii. Desertul era alcătuit din dulceţuri, halva şi cafea. În timpul mesei evoluau şi dansatori, care executau dansuri orientale; de obicei la banchetele oferite unor oaspeţi străini erau invitaţi şi unii dintre marii dregători ai ţării.

Continuă citirea →

Viaţa cotidiană în Principatele Române în timpul domniilor fanariote (I)

vestimentatie boiereasca in timpul regimului fanariot

Viaţa cotidiană a membrilor societăţii româneşti din cele două Principate a cunoscut încă de la începutul secolului al XVIII-lea modificări spectaculoase, în special la nivelul reprezentanţilor clasei politice conducătoare (domnul şi boierii), care au căutat să imite practicile ţarigrădene în domeniul îmbrăcămintei, al hranei şi al distracţiilor. În schimb, în rândul orăşenilor şi mai ales al ţăranilor se constată menţinerea obiceiurilor tradiţionale.

Cum era şi firesc, membrii familiei domnitoare din cele două Principate au optat, din motive de oportunitate, pentru moda ţarigrădeană, mai ales că mulţi dintre domnii fanarioţi trăiseră la Istanbul înainte de ocuparea tronului. Acest fapt se reflectă şi în portretele lor, în calitate de ctitori, din tablourile votive ale unor lăcaşuri de cult, alteori în gravuri din acea vreme, cum este portretul lui Alexandru Ioan Mavrocordat din scaunul Moldovei (1785-1786). De obicei, domnul ţării era prezentat în costum de ceremonie, având pe cap o căciulă de blană cu muche înaltă deasupra, iar corpul înveşmântat într-un caftan lung până la pământ, fără mâneci, cu ceaprazuri late de aur, îmblănit cu hermină şi agrafat la gât. La rândul ei, doamna ţării era înfăţişată în rochie de brocard acoperită parţial de o mantie cu revere îmblănite, iar pe cap de asemenea o căciuliţă din blană, aşa cum apare pe peretele bisericii Frumoasa de lângă Iaşi doamna Zoe Ghica, soţia lui Grigore al II-lea Ghica.

Continuă citirea →

Regulamentele Organice

regulamentele organice

Regulamentele Organice

Prin Tratatul de pace de la Adrianopol (care a încheiat războiul ruso-otoman din 1828-1829):

  • Rusia a devenit putere protectoare a Principatelor Române, fiind limitată suzeranitatea otomană, manifestată prin plata tributului şi confirmarea domnitorilor;
  • s-a propus adoptarea unor reglementări interne (legi fundamentale) pentru cele două ţări.

Între anii 1828 şi 1834, Principatele Române s-au aflat sub ocupaţie militară rusă. În acest timp, două comisii boiereşti au redactat pentru Ţara Românească şi Moldova primele legi fundamentale cu rol de Constituţie: Regulamentele Organice.

Continuă citirea →

Regimul fanariot în Moldova şi în Ţara Românească

Nicolae Mavrocordat, primul domnitor fanariot

Nicolae Mavrocordat, primul domnitor fanariot

Regimul fanariot

  • a fost inaugurat în anul 1711, prin domnia lui Nicolae Mavrocordat în Moldova, iar în anul 1716, prin numirea aceluiaşi domnitor în Ţara Românească.
  • a durat în ambele ţări până la 1821.
  • domnitorii proveneau adeseori din familii greceşti originare din cartierul Fanar al Constinopolului (Istanbul).

Caracteristicile principale ale acestui regim politic au fost:

  • grecizarea domniei, Sfatului domnesc, Bisericii, culturii, învăţământului;
  • restrângerea autonomiei interne;
  • accentuarea controlului otoman asupra Principatelor;
  • sporirea obligaţiilor faţă de Imperiul Otoman;
  • fiscalitatea excesivă (creşterea şi diversificarea dărilor impuse populaţiei);
  • aplicarea unor reforme interne privind sistemul fiscal, administraţia, învăţământul, situaţia ţărănimii dependente (desfiinţarea legării de glie).

Continuă citirea →

Momentul 1859 în Istoria Românilor

Contextul internaţional premergător anului 1859 ne aduce în centrul atenţiei un nou conflict între Rusia şi Imperiul Otoman, conflict cunoscut sub numele de Războiul Crimeii şi desfăşurat între anii 1853 – 1856.

În perioada războiului, Principatele Române au fost ocupate de trupe ruseşti şi austriece; domnitorii s-au refugiat în Imperiul Habsburgic. După cei trei ani de război în care au intervenit Marile Puteri ale căror interese gravitau în jurul Balcanilor (Austria, Franţa, Anglia), Rusia a fost înfrântă şi a acceptat negocierile de pace de la Paris şi încheierea tratatului la 18/30 martie 1856.

Continuă citirea →