Arhive etichetă: Premiul Nobel

Viaţa lui Winston Churchill. (VI) Ultimii ani

churchillCariera politică după război

Şocul de a fi respins de către naţiune l-a lovit puternic pe Winston Churchill. Deşi a acceptat rolul de lider al opoziţiei parlamentare, nu s-a simţit niciodată în largul lui în această funcţie. Problemele de ordin economic şi politic care dominau politica internă nu se aflau printre interesele sale principale. Şi nici viziunea sa imperialistă nu îi permitea să aprobe ceea ce el numea o politică laburistă „aflată pe fugă”, exemplificată prin acordarea independenţei Indiei şi Birmaniei (cu toate că nu s-a opus legislaţiei necesare). Dar în politica externă, o viziune mai largă a identităţii persista printre liderii din Parlament şi aceasta a fost zona căreia Churchill i s-a dedicat în cea mai mare parte.

Pe 5 martie 1946, la Fulton, Missouri, a formulat, în prezenţa preşedintelui Truman, cele două obiective principale ale viziunii sale postbelice asupra lumii: nevoia ca Marea Britanie şi Statele Unite să-şi unească forţele pentru a veghea la pacea ameninţată de pericolul comunismului sovietic, care coborâse o „cortină de fier” de-a lungul Europei; şi cu aceeaşi fervoare a pledat şi pentru uniune pe plan european. La Zürich, pe 9 septembrie 1946, a îndemnat la formarea unui „consiliu al Europei” şi a participat şi el la prima întrunire a acestuia de la Strasbourg, în 1949. Între timp, a început să lucreze la marea sa istorie, Al Doilea Război Mondial, în sase volume (The Second World War, 1948-1953).

Alegerile generale din februarie 1950 i-au dat lui Churchill ocazia de a încerca să obţină din nou un mandat personal. S-a abţinut de la extravaganţele din 1945 şi a făcut campanie alături de partidul lui, nu în afara acestuia. Atacurile politice i-au zguduit pe laburişti, dar au rămas în continuare la guvernare. Lui Churchill i-a mai trebuit, după cum a şi spus, „un singur efort” pentru a-i învinge la următoarele alegeri din octombrie 1951.

Continuă citirea →

Albert Camus. Viaţa şi opera

Albert Camus

Camus, Albert (07.11.1913, Mondovi, Algeria – 04.01.1960, lângă Sens, Franţa). Romancier, eseist şi dramaturg francez, cunoscut mai ales pentru romane ca Străinul (L’Étranger, 1942), Ciuma (La Peste, 1947) şi Căderea (La Chute, 1956). A primit Premiul Nobel pentru literatură în 1957.

Primii ani

La doar un an după naşterea lui Camus, tatăl lui, un muncitor sărac de origine alsaciană, a fost răpus în prima bătălie de pe Marna, în Primul Război Mondial. Mama sa, de origine spaniolă, muncea ca îngrijitoare pentru a-şi sprijini familia. Albert, fratele său mai mare, Lucien şi mama lor s-au mutat într-un cartier muncitoresc din Alger, unde au locuit, împreună cu bunica din partea mamei şi un unchi paralizat, într-un apartament cu două camere.

Prima colecţie de eseuri publicate de Camus, Faţa şi reversul (L’Envers et l’endroit, 1937), descrie decorul acestor primi ani de viaţă şi include portrete ale mamei, bunicii şi unchiului. O a doua colecţie de eseuri, Nunta (Noces, 1938), conţine meditaţii profund lirice despre zona rurală din Algeria şi prezintă frumuseţea naturală ca o formă de bogăţie de care se pot bucura până şi cei foarte săraci. În ambele colecţii, caracterul muritor şi fragil al oamenilor contrastează cu natura durabilă a lumii materiale.

Continuă citirea →

Niels Bohr. Viaţa şi opera

Niels Bohr

Bohr, Niels (Henrik David) (07.10.1885, Copenhaga, Danemarca – 18.11.1962, Copenhaga)

Fizician danez considerat unul dintre cei mai importanţi ai sec. XX. A fost primul care a aplicat conceptul de cuantă, ce restricţionează energia unui sistem la anumite valori discrete, la problema structurii atomice şi moleculare. Pentru activitatea sa, a primit în 1922 Premiul Nobel pentru fizică. Rolul său complex în iniţierea şi dezvoltarea fizicii cuantice reprezintă cea mai mare contribuţie a sa, însă de-a lungul lungii sale cariere implicarea lui a fost mult mai extinsă, atât în lumea fizicii, cât şi în afara ei.

Tinereţea

Bohr a fost al doilea dintre cei trei copii născuţi într-o familie de burghezi înstăriţi din Copenhaga. Mama lui, Ellen (născută Adler), era fiica unui bancher evreu important. Tatăl său, Christian, a devenit profesor de fiziologie la Universitatea din Copenhaga şi a fost nominalizat de două ori pentru Premiul Nobel.

Când s-a înscris la Universitatea din Copenhaga, în 1903, Bohr ştia că va studia fizica. Cercetarea şi educaţia în acest domeniu se desfăşurau în încăperile strâmte ale Institutului Politehnic, închiriat universităţii în acel scop. Bohr şi-a obţinut doctoratul în 1911 cu o disertaţie despre teoria electronică a metalelor.

La 1 august 1912, Bohr s-a căsătorit cu Margrethe Narlund, iar căsătoria s-a dovedit una foarte fericită. De-a lungul întregii sale vieţi, Margrethe a fost consilierul său cel mai de încredere. Au avut şase fii, dintre care al patrulea, Aage N. Bohr, a fost unul dintre cei trei laureaţi ai Premiului Nobel pentru fizică din 1975, acordat pentru modelul colectiv al nucleului atomic propus la începutul anilor 1950.

Continuă citirea →

Viaţa lui Albert Einstein (II)

Albert Einstein şi prima lui soţie, Mileva

Un cuplu nefericit.  Mileva era o fată inteligentă. Din cauza unei boli din copilărie şchiopăta cu un picior, lucru care nu a împiedicat-o să obţină o bursă şi să creeze un nou model de femeie, dinamică şi independentă. Cu acest gând a ales Politehnica din Zurich, care era dominată de bărbaţi. Când Albert discuta cu aceasta despre subiectul său preferat, adică fizica, simţea că vorbeşte cu un om care îi seamănă şi care îl înţelege, fapt care l-a făcut să se simtă atras de această femeie.

Continuă citirea →

Premiul Nobel pentru fizică

Premiul Nobel pentru fizică este decernat anual, începând cu anul 1901, de către Academia Suedeză de Ştiinţe. A fost decernat de 105 de ori, unui număr de 192 de laureaţi, printre care şi două femei (Marie Curie, care l-a împărţit în 1903 cu soţul său, Pierre Curie şi cu Henri Becquerel, şi Maria Goeppert-Mayer, în 1963). Nu a fost atribuit de şase ori: în 1916, 1931, 1934, 1940, 1941 şi 1942. Suma premiului variază de la an la an în funcţie de dobânda obţinută din plasamentul averii lui Alfred Nobel.

Continuă citirea →

3 ani de la moartea lui George Emil Palade

Pe 8 octombrie 2008  a murit George Emil Palade, medic şi om de ştiinţă american de origine română, specialist în domeniul biologiei celulare, laureat în 1974 al premiului Nobel pentru fiziologie şi medicină.

Care este primul laureat al Premiului Nobel pentru Fizică?

Întrebări şi răspunsuri de cultură generală

Întrebare: Care este primul laureat al Premiului Nobel pentru Fizică?

Răspuns: Wilhelm Conrad Röntgen (1901)

Care este cel mai tânăr laureat al Premiului Nobel?

Întrebări şi răspunsuri de cultură generală

Întrebare: Care este cel mai tânăr laureat al Premiului Nobel?

Răspuns: William Lawrence Bragg (Australia, 25 ani, Fizică, 1915)

Cine a fost primul scriitor din Asia care a fost laureat cu Premiul Nobel pentru Literatură?

Întrebări şi răspunsuri de cultură generală

Întrebare: Cine a fost primul scriitor din Asia care a fost laureat cu Premiul Nobel pentru Literatură?

Răspuns: Rabindranath Tagore (India, 1913)

Cine a obţinut primul Premiul Nobel de două ori în acelaşi domeniu?

Întrebări şi răspunsuri de cultură generală

Întrebare: Cine a obţinut primul Premiul Nobel de două ori în acelaşi domeniu?

Răspuns: John Bardeen (fizică)

Cine este singurul savant care a primit două premii Nobel în două domenii ştiinţifice diferite?

Întrebări şi răspunsuri de cultură generală

Întrebare: Cine este singurul savant care a primit două premii Nobel în două domenii ştiinţifice diferite (fizică şi chimie)?

Răspuns: Marie Curie

De ce nu se acordă premiul Nobel pentru matematică?

Alfred Nobel a cerut prin testament ca, din veniturile averii sale, să se instituie premii pentru cei care „au adus cele mai mari servicii umanităţii”. Astfel, au fost acordate premii anuale, din 1901, pentru fizică, chimie, literatură, medicină şi pace, la care s-a adăugat cel pentru economie. Lipseşte, după cum se vede, una dintre cele mai importante ştiinţe: matematica.

Se spune că Nobel ar fi exclus-o de pe lista premiilor, deoarece iubita sa l-ar fi părăsit pentru matematicianul suedez Gosta Mittag-Leffler. 🙂