Arhive etichetă: petrecere

Cum îşi petreceau românii timpul liber în perioada interbelică

cum isi petreceau romanii timpul liber in perioada interbelica

La sate, timpul liber era din belşug în perioada de iarnă, când nu se efectuau lucrări agricole; în celelalte anotimpuri, munca la câmp nu le oferea nici un răgaz. Zilele de sărbătoare erau respectate; cei mai mulţi ţărani mergeau duminica dimineaţa la biserică. După masă, se întâlneau în faţa primăriei sau la cârciumă, unde discutau probleme privind viaţa satului, a judeţului şi chiar a ţării, despre partide şi despre oamenii politici. În unele sate erau cămine culturale, pe scena cărora se prezentau spectacole susţinute de elevi, de cetăţenii talentaţi sau chiar de formaţiuni artistice venite de la oraş. Tot aici, învăţătorii, profesorii, medicul, preotul ţineau conferinţe, pe teme diverse, de cultură generală, igienă, sănătate, religie.

Femeile se adunau pe şanţ sau pe banca din faţa porţii, informându-se despre ce se mai întâmpla prin sat, despre activităţile casnice (modele de împletit sau de ţesut, conservarea alimentelor etc.). De Paşti şi de Crăciun, finii îşi vizitau naşii, cărora le aduceau diverse cadouri (ouă roşii, pască, friptură de miel, cozonac, vin, rachiu, cârnaţi etc.); cu acest prilej, luau masa împreună. De Anul Nou, se desfăşurau mari serbări folclorice, la care participa întregul sat. Nunţile şi botezurile, precum şi hramul bisericii erau, de asemenea, prilejuri de petrecere plăcută, în grupuri mari, a timpului liber.

Intelectualii satului, precum şi unii ţărani – mai ales cei implicaţi în politică – citeau ziarele pe care le cumpărau de la oraş, cam o dată pe săptămână, iar unii dintre ei ascultau emisiunile de radio (într-un sat, spre sfârşitul perioadei interbelice, existau două-trei aparate de radio).

Continuă citirea →

Un banchet adevarat

Chiar dacă a avut loc cu circa 3000 de ani în urmă, banchetul organizat de regele asirian Asurnasirpal a rămas ca unul dintre cele mai mari din lumea antică. Petrecerea, care a durat 10 zile, a fost prilejuită de inaugurarea noii capitale, Nimrud, şi era, în egală măsură, menită să impresioneze şi să intimideze supuşii, prin etalarea bogăţiei şi forţei regelui Asurnasirpal.

La petrecere au participat circa 70000 de oameni, din care 5000 de demnitari străini şi 2500 de demnitari ai regelui asirian. Consumul alimentar a fost şi el unul pe măsură: 10000 de vaci, 15000 de miei, 1000 de viţei, 500 de gazele, 20000 de porumbei, 12000 de alte păsări mici 10000 de peşti; s-au băut 10000 de căni de bere şi 10000 de burdufuri de vin.

La sfârşitul petrecerii, regele Asurnasirpal afirma cu mândrie şi satisfacţie: „… le-am făcut onorurile cuvenite şi i-am trimis înapoi, sănătoşi şi veseli, în ţările lor.”