Arhive etichetă: Pegas

Calul înaripat – De la Pegas la armăsarul năzdravan al basmului românesc

Calul este, dintre toate animalele cultivate de epopeile şi baladele eroice, personajul numit pe drept cuvânt „cel mai credincios prieten al viteazului”. În basmul cult românesc, calul sta de vorbă cu stăpânul său, cum se întâmplă în Harap Alb al lui Ion Creangă sau Făt-Frumos din lacrimă de Mihai Eminescu. Nici balada haiducească Toma Alimoş nu face excepţie  sau legenda despre moartea ducelui roman Gelu, ucis de săgeata ungurilor ducelui Arpad, conduşi de căpetenia Tuhutum. Referitor la ultima istorioară, cu toţii ştim povestea calului care i-a acoperit trupul ducelui român cu mantia, apoi i-a săpat cu copitele groapa, unde tot animalul l-a depus, trăgându-l cu dinţii de poalele mantiei.

Continuă citirea →

Calul în mitologie

Calul – Unul dintre animalele pe care mitologia clasică le evocă frecvent, ca atribut al unor zei şi al unor eroi şi ca tovarăş de aventuri al acestora, ca victimă sacrificată în cinstea lor sau ca o creatură fantastică de facturi diverse, în care natura cabalină se contopeşte cu altele, dând naştere unor făpturi hibride, uneori monstruoase, înzestrate adesea cu însuşiri pe care caii obişnuiţi nu le posedă.

Continuă citirea →

Belerofon – eroul care a ucis Himera

Belerofon  Erou mitic, fiul lui Glaucos, regele Corintului, şi al Eurimedei şi urmaşul lui Sisif.

Numele său iniţial, Hiponoos, a fost transformat în Belerofon („cel care l-a ucis pe Beleros”) după ce eroul a omorît un duşman originar din Corint, despre care ştim numai că se numea astfel. În urma omorului, el a trebuit să se purifice şi pentru aceasta s-a dus la Argos, la regele Pretos. Aici Anteea, soţia lui Pretos, s-a îndrăgostit nebuneşte de tînărul erou, însă, văzîndu-se respinsă, l-a acuzat în faţa rege­lui că încercase să o seducă.

Continuă citirea →

Pegas – animale mitologice

Pegas, calul înaripat, este imaginea îndrăznelii, a magiei şi spiritului aventuros.

Se spune că s-ar fi născut din sângele Gorgonei Meduza (transformată de Atena într-o creatură hidoasă), atunci când Perseu i-a tăiat capul.

Pegas era renumit prin iuţeala sa, căci zbura mai repede ca vântul. Într-o zi, eroul Bellerophon l-a capturat şi a pornit călare la luptă împotriva Himerei. Plin de orgoliu în urma victoriei sale, el a râvnit de mai multe ori să înfrunte zeităţile, încercând să urce până la cer, călare pe calul înaripat. Dar Zeus i-a zădărnicit elanul, căci Pegas, muşcat de un tăun, l-a azvârlit din şa şi a ajuns singur la Zeus, care l-a plasat printre constelaţiile astrale.

În sens larg, Pegas este simbolul aspiraţiei poetice şi al avântului creator atât de râvnit de artişti.