Arhive etichetă: Octavian

Viaţa lui Octavian Augustus

Octavian Augustus

Augustus, Caesar sau Octavian născut Caius Octavius ulterior Caius Iulius Caesar Octavianus (23.09.63 î.Hr. – 19.08.14 d.Hr., Nola, lângă Napoli)

Caius Octavius a preluat numele oficial Caius Iulius Caesar Octavianus ca prim împărat roman după căderea republicii. Regimul său autocratic era cunoscut ca principat, el fiind princeps, adică primul dintre cetăţeni, plasat în fruntea instituţiilor republicane aparent reînviate, în aşa fel încât autocraţia să fie suportabilă. Cu o inepuizabilă răbdare, cu abilitate şi eficienţă, s-a îngrjit de fiecare aspect al vieţii romane, asigurând pacea şi prosperitatea în întregul imperiu.

Caius Octavius s-a născut într-o familie bogată stabilită de multă vreme la Velitrae (Velletri), în SE Romei. Tatăl său, care a murit în 59 î.Hr., a fost primul din familie care a devenit senator roman, fiind ales mai târziu în înalta funcţie anuală de pretor, a doua în ierarhia politică după aceea de consul. Mama lui Caius Octavius, Atia, era fiica Iuliei, sora lui Iulius Caesar, care avea să-l lanseze pe tânărul Octavius în viaţa publică. La 12 ani şi-a făcut debutul ţinând discursul funebru la moartea bunicii sale, Iulia. Trei sau patru ani mai târziu, a primit râvnita calitate de membru al colegiului marilor preoţi (pontifices). În anul 46 î.Hr. a stat alături de Caesar, pe atunci dictator, în procesiunea triumfală de după victoria din Africa asupra oponenţilor din războiul civil şi, un an mai târziu, în ciuda sănătăţii precare, s-a alăturat dictatorului în Spania. În anul 44 î.Hr. se afla în Apollonia (Albania de astăzi) unde îşi desăvârşea studiile academice şi militare şi unde i-a parvenit vestea asasinării lui Caesar.

Continuă citirea →

O personalitate de excepţie – Marcus Vipsanius Agrippa

Agrippa Marcus Vipsanius (63-12 î.Hr.), general şi om politic roman. Născut într-o familie obscură de rang ecvestru din Dalmaţia, prieten din tinereţe al lui Octavian, Agrippa îl însoţeşte pe acesta în 45 în Spania, apoi în Peninsula Balcanică. Revenit, după moartea lui Caesar, la Roma, împreună cu Octavian, Agrippa se impune drept cel mai competent şi talentat comandant de oşti al viitorului împărat Augustus şi, totodată, cel mai apropiat sfetnic al acestuia.

Continuă citirea →

Cine a fost primul împărat Roman?

Întrebări şi răspunsuri de cultură generală

Întrebare: Cine a fost primul împărat Roman?

Răspuns: Octavian Augustus (27 î. Hr. – 14 d. Hr.)

Moartea Cleopatrei – a doua parte

In aceea vreme, Antoniu era puternicul aliat roman de care avea nevoie Cleopatra pentru a garanta independenta Egiptului, iar ea a exploatat cu inteligenta caracterul josnic si inconstant al acestuia. Este posibil ca cei doi sa se fi casatorit, desi el avea o sotie, Fulvia, de care nu a divortat niciodata. Vreme de 12 ani el a fost „sotul” devotat al Cleopatrei, tatal celor trei copii ai acesteia, cosuveran al Egiptului si cofondator al societatii „celor care traiesc incomparabil”, un club ai carui membri savurau o viata de desfrau si nebunii.

Declinul ce a condus la sinuciderile celor doi cu batalia de la Actium. In calitate de general, Marc Antoniu a sugerat ca cea mai buna cale de a infrange armata romana a lui Octavian, ce se apropia, este pe uscat; Cleopatra a insistat ca lupta sa se dea pe mare, aceasta eroare de calcul avand consecinte dezastruoase. In momentul in care a devenit clar ca armata egipteana este pe cale sa fie invinsa, cei doi amanti au renuntat sa se numeasca  „cei ce traiesc impreuna” si au jurat sa fie „impreuna muritori”.

Insa este posibil ca pactul sinuciderii sa fi fost doar planul Cleopatrei de a scapa de Marc Antoniu, care era pe cale sa devina un balast politic.

Se stie ca Egiptul a fost cucerit de romani, insa restul detaliilor ramane ambiguu. Cleopatra s-a retras in mausoleul ei. Apoi, se crede ca ea a trimis un curier care sa-l anunte pe Marc Antoniu ca ea se sinucisese. Sau el a auzit un astfel de zvon. Cert este ca el „s-a aruncat in sabie” si, ranit mortal, a cerut sa fie dus in mausoleul ei.

Istoria ne relateaza ca el a gasit-o in viata, insa nu mentioneaza daca s-a simtit usurat sau tradat.  Se pare ca ultimele cuvinte pe care i le-a adresat Cleopatrei au fost:

„Nu trebuie sa-ti para rau pentru mine in aceasta ultima intorsatura a sortii. Trebuie in schimb sa te bucuri amintindu-ti de dragostea noastra si de faptul ca am fost candva cel mai puternic barbat”. Acestea nu sunt cuvinte de ranchiuna.

Viata lui Marc Antoniu luase sfarsit, dar nu si cea a Cleopatrei.  Unii istorici sunt de parere ca regina ambitioasa si vicleana a incercat sa-si seduca cuceritorul, Octavian. Ei afirma ca femeia in varsta de 39 de ani, obisnuita sa obtina tot ce-si propune, nu si-ar fi pus capat zilelor decat intr-un gest de disperare, dupa ce toate celelalte incercari de a ramane in viata ar fi esuat.

Totusi, Octavian era interesat de regina decazuta pentru un singur lucru: sa o expuna triumfator prin Roma si sa-i ia Egiptul iubit, o umilinta pe care mandra Cleopatra nu o putea suporta. Afland planurile acestuia, ea s-a pregatit sa-si curme viata.

Cleopatra a murit otravita. Insa in urma muscaturii unei aspide sau a inghitirii unei cupe cu vin amestecat cu otrava?

Plutarh sustine varianta aspidei, desi intr-o descriere a mortii reginei el afirma ca sarpele era ascuns intr-un cos cu smochine, iar in alta vipera este ascunsa intr-o vaza. O alta teorie sustine ca regina si insotitoarele sale au baut vin amestecat cu otrava.

Octavian a promovat teoria muscaturii de sarpe. El a zarit niste urme vagi de muscatura pe bratul Cleopatrei si a poruncit transportarea la Roma a unei statui ce o prezenta pe regina cu o vipera incolacita in jurul antebratului ei, hotarare ce a dat nastere legendei.