Arhive etichetă: Oaspeti de altadata

Cincinat Pavelescu, într-o noapte de revelion

noapte de revelion

Cincinat Pavelescu, cunoscutul epigramist – judecător pe vremuri într-un târguşor din preajma Râmnicului-Sărat – îşi petrecea întotdeauna revelionul la Bucureşti în mijlocul confraţilor, care îl aşteptau cu nerăbdare pentru improvizaţiile, anecdotele cu tâlc şi mai ales pentru istorisirile de aventuri trăite (şi de multe ori netrăite) pe care le povestea cu o neobosită vervă.

Într-un an, însă, cu două zile înainte de Anul Nou, se abătuse un viscol cu troieniri de şosele şi trenuri, blocând traficul de călători, astfel încât bardul fu nevoit să rămână în mica urbe cu câteva felinare fumegând pe strada principală, fără nicio perspectivă de evadare.

Un avocat burlac, ştiindu-l singur şi în proaste relaţii cu gazda nemulţumită de neplata chiriei cu lunile, l-a invitat să serbeze ivirea Noului An împreună cu inginerul silvic şi un medic, amândoi celibatari. Doctorul venea cu o damigeană de vin din podgoria Tâmboieşti, iar silvicul cu vâscul pentru împodobirea locuinţei de holtei. Tânărul amfitrion, nefiind pregătit pentru o asemenea sindrofie, înştiinţase pe un client cu procese penale să-i aducă neapărat de unde o şti, cu noaptea în cap, câteva păsări în contul onorariului de avocat.

Continuă citirea →

Octavian Goga la Râmnicu Sărat

Octavian Goga

… Şi poetul Octavian Goga a fost la Râmnicu-Sărat. În trecere spre Iaşi, s-a oprit să ţină o conferinţă despre Avram Iancu şi să ia masa într-un local de pe strada principală, unde astăzi se află instalat muzeul orăşenesc. La banchet au participat peste 100 de intelectuali.

Reuniunea a durat mai multe ceasuri. Anecdote, toasturi şi improvizaţii, râmnicenii ţinând să se arate mari iubitori ai muzelor. Astfel, o absolventă de conservator, cu vibraţii în glas şi farmec în priviri, citeşte pe nerăsuflate:

Mărturisesc, iubite bard,
Atâtea vise pier ca fumul
Şi doruri multe-n mine ard,
Când noaptea vă citesc volumul.

Continuă citirea →

Gheorghe Munteanu Murgoci. Născut pe drum, într-o căruţă

Gheorghe Munteanu Murgoci

Povesteşte Octavian Moşescu: “Călătoream, împreună cu un grup de artişti, la bordul unui vas care făcea cursa de-a lungul litoralului românesc. Era o dimineaţă de vară, cu marea liniştită. Ghid ne era pictorul Alexandru Szatmary, un îndrăgostit al peisajului marin, la îndemnul căruia ne hotărâsem să ne desprindem din cotidianul bucureştean pentru o evadare pitorească de câteva zile.

Printre noi se afla şi profesorul Gheorghe Munteanu Murgoci, savantul cu renume mondial, originar din Munţii Buzăului. Se odihnea pe un şezlong, cu o carte deschisă în mână şi cu binoclul alături. Părea a fi în convalescenţă. Istorisea cu pasiune întâmplări din târg şi din străinătate unui auditoriu care se îngroşa mereu. Tentat de farmecul acestui povestitor, m-am apropiat. Unul dintre cei de faţă m-a recomandat profesorului, accentuând asupra faptului că sunt din părţile Râmnicului-Sărat. După ce s-a interesat de obârşia mea, a adăugat:

– Eu sunt coborâtor din Bisoca şi rădăcinile neamului meu sunt înfipte adânc în satele din jur. Sunt neam de mocani păstori care au trecut Carpaţii înainte cu câteva sute de ani. Tatăl meu, cioban, a plecat din Bisoca cu turma de oi, în căutare de păşune în părţile Brăilei. Eu sunt născut pe drum, într-o căruţă, având coviltir cerul cu stele şi călăuza Steaua polară. De aceea îmi place drumeţia.

Continuă citirea →

Bisoceanca. Istoria unei picturi

Nicolae Grigorescu autoportret

Povesteşte Octavian Moşescu: “Pe potecile pierdute în brădetul de la Bisoca, pictorul Nicolae Grigorescu rămâne într-o zi vrăjit în faţa unei viziuni mirifice. O mândreţe de copilă, înaltă şi zveltă, strălucind în portul naţional al locului, i-a apărut în cale. Cum cobora, subţire şi dreaptă, a rugat-o să-i pozeze acolo, în decorul munţilor.

… Aşa începe povestea cu portretul Bisoceancăi, care te întâmpină astăzi în holul casei memoriale N. Grigorescu din Câmpina şi, privind pe frumoasa mocăniţă, străfulgerări de amintiri mi-au străbătut trecutul…

Continuă citirea →

Râmnicu-Sărat. Oraşul epigramiştilor

Octavian Mosescu - Oaspeti de altadata

Povesteşte Octavian Moşescu: „Pe drept cuvânt, Râmnicu-Sărat poate fi considerat un oraş al epigramiştilor.

Poetul Cincinat Pavelescu, om de spirit, râmnicean la origine, cunoscut pentru şarjele sale umoristice savurate pretutindeni, este, fără îndoială, cel mai reprezentativ dintre ei. În volumul de epigrame, prefaţat de scriitorul Tudor Măinescu, au fost cuprinse doar câteva din spumoasele catrene care continuă să circule şi astăzi, transmise prin viu grai. N-a fost şezătoare literară sau agapă la care verva şi umorul lui Cincinat Pavelescu să nu strălucească în improvizaţii sau replici caustice, făcând deliciul întregii asistenţe.

Continuă citirea →