Arhive etichetă: Noaptea Sfantului Bartolomeu

Să fie stârpită erezia protestantă – Masacrul din Noaptea Sfântului Bartolomeu

Noaptea Sfantului Bartolomeu - masacru

Secolul al XVI-lea este un secol de mari frământări intelectuale sub impulsul umanismului. Savanţii umanişti citesc în greacă şi latină, se consacră studiului faptelor lingvistice şi analizei critice a textelor. O voinţă de reînnoire, similară pe plan religios cu cea a umanismului pe plan intelectual, iese la lumină şi-l îndeamnă pe Erasmus să dorească o reformă internă a Bisericii. În Franţa se dezvoltă evanghelismul, care susţine o întoarcere la Evanghelie şi o viziune mai mult mistică decât dogmatică a religiei. Mişcarea evanghelistă se grupează în jurul episcopului de Meaux, a lui Guillaume Briçonnet, a surorii regelui, Marguerite d’Angoulême, viitoarea regină a Navarrei, sau a umanistului Lefevre d’Étaples, care traduce Biblia în franceză în 1530 pentru a face textul accesibil tuturor credincioşilor; a fost imediat condamnată de Sorbonna.

Continuă citirea →

Masacrul din noaptea Sfântului Bartolomeu

Masacrul din noaptea Sfântului Bartolomeu (24-25 august 1572) – ucidere a hughenoţilor francezi din Paris de către catolici.

În timpul războaielor religioase, Caterina de Medici a consimţit la un complot al familiei Guise în vederea asasinării hunghenotului Gaspard II de Coligny. Deoarece acesta a fost doar rănit, Caterina s-a temut să nu se descopere complicitatea ei şi, de aceea, i-a îndemnat în secret pe nobilii care îi erau fideli să-i asasineze pe toţi şefii hughenoţi care se aflau la Paris pentru nunta viitorului Henric IV.

Continuă citirea →

Regina Margot – Coroana pierdută (prima parte)

Dacă arta seducţiei, asociată cu o anumită lipsă de prejudecăţi în materie sexuală, era o cerinţă indispensabilă pentru amantele regale, de la principese şi regine se cerea o virtute mai presus de orice îndoială (virtute necesară, înainte de toate, pentru a garanta legitimitatea descendenţei). Iar dacă favoritele nu puteau în nici un fel să devină regine, reginele ştiau că trebuie să vegheze asupra propriei lor reputaţii dacă voiau să-şi păstreze coroana. Tocmai deoarece contravenise acestor reguli şi dusese o viaţă plină de scandaluri, Marguerite de Valois, nepoată, fiică, soră, cumnată şi soţie a unor mari suverani, nu putu să se folosească de prilejul ce i se oferise pe neaşteptate şi să devină regină a Franţei.

Continuă citirea →

24 august 1572 – Masacrul din noaptea Sfântului Bartolomeu

Una dintre cele mai cumplite crime comise în numele religiei a avut loc în noaptea de 23 spre 24 august 1572, în Franţa.

La instigarea mamei sale, Caterina de Medici, regele Carol al IX-lea a hotărât să lase mână liberă catolicilor fanatici în asasinarea liderilor protestanţi din Paris. Gestul său va declanşa însă un veritabil carnaj, concretizat prin uciderea a zeci de mii de „hughenoţi” – cum erau numiţi adepţii curentelor protestante – de-a lungul şi de-a latul ţării. Cu două zile înainte, intriganta Caterina poruncise uciderea amiralului Gaspard de Coligny, lider hughenot ce avea, credea ea, o influenţă nefastă asupra suveranului, îndemnându-l să intre în război cu Spania. Dar Coligny fusese doar rănit şi Carol, care nu ştia despre urzelile mamei sale, promisese să-i pedepsească pe atentatori.

Nu i-a fost însă greu viclenei regine să-l convingă că hughenoţii erau pe cale să se revolte şi să-l detroneze şi înspăimântat, tânărul suveran a autorizat uciderea principalelor lor căpetenii. Cei mai mulţi protestanţi se aflau chiar în Paris, participând la celebrarea nunţii liderului lor, Henric de Navarra, cu sora regelui, Margareta. Uciderea amiralului Coligny, aruncat de la fereastra camerei unde zăcea rănit, a dat semnalul începerii măcelului.

Instigată de agitatorii care puneau în seama hughenoţilor situaţia economico-socială dezastruoasă în care se zbătea regatul, populaţia, majoritar catolică, i-a atacat pretutindeni pe hughenoţi. Se estimează că 3000 de protestanţi au fost ucişi în această noapte şi în ziua care a urmat la Paris, şi 70.000 în întreaga ţară, carnagiul marcând reizbucnirea războaielor religioase în Franţa.

sursa: revistamagazin.ro