Arhive etichetă: nastere

80 de ani de la nașterea scriitorului Mircea Micu

mircea-micuAstăzi se împlinesc 80 de ani de la nașterea poetului și prozatorului Mircea Micu (m. 2010), pe care am avut plăcerea să-l cunosc la Rm. Sărat cu ocazia lansării cărții sale, „Singur în Mongolia”. Am descoperit atunci un scriitor complet, dar și un om sensibil și melancolic. Iată una dintre poeziile sale, care m-a impresionat în mod deosebit.

Când mai credeam

Demult, când mai credeam că n-am să mor,
Că tot ce naşte veşnic vieţuieşte,
Am râs de oamenii bătrâni prosteşte
Dispreţuind melancolia lor.

Mi se părea că sunt nemuritor,
Că n-o să mă atingă niciodată
Timpul cu bisturiul său de vată
Abia simţit, însă necruţător.

Ce panică târzie mă cuprinde
Noaptea când sunt apatic şi fragil
Şi-mi pun în faţă poza de copil
Care mă înspăimântă şi mă minte.

În ceas de taină şi de renunţare
Viaţa mea e pulbere şi scrum
Să mă primească nu am nicio zare
Să mă întorc, nu mai există drum…

Naşterea lui Hristos

1. În zilele acelea a ieşit poruncă de la Cezarul August să se înscrie toată lumea.

2. Această înscriere s-a făcut întâi pe când Quirinius ocârmuia Siria.

3. Şi se duceau toţi să se înscrie, fiecare în cetatea sa.

4. Şi s-a suit şi Iosif din Galileea, din cetatea Nazaret, în Iudeea, în cetatea lui David care se numeşte Betleem, pentru că el era din casa şi din neamul lui David.

5. Ca să se înscrie împreună cu Maria, cea logodită cu el, care era însărcinată.

Continuă citirea →

153 de ani de la naşterea lui Take Ionescu

Astăzi, 13 octombrie, se împlinesc 153 de ani de la naşterea lui Take Ionescu (1858-1922), om politic remarcabil, prim-ministru al României (1921-1922).

76 de ani de la naşterea lui Luciano Pavarotti

Astăzi, 12 octombrie, se împlinesc 76 de ani de la naşterea marelui tenor italian Luciano Pavarotti (1935-2007).

198 de ani de la naşterea lui Giuseppe Verdi

Astăzi, 10 octombrie, se împlinesc 198 de ani de la naşterea lui Giuseppe Verdi (1813-1901)compozitor italian, vestit mai ales pentru creaţiile sale în muzica de operă: Nabucco, Ernani, Rigoletto, Aida, Forţa destinului etc.

176 de ani de la naşterea lui Camille Saint-Saëns

Pe 9 octombrie se împlinesc 176 de ani de la naşterea lui Camille Saint-Saëns, compozitor francez din epoca romantică, rămas cunoscut datorit operei sale cu caracter biblic, intitulată Samson si Dalila. Dar, ca un veritabil romantic, Saint-Saëns scrie şi poeme simfonice, fiind creatorul acestui gen în Franţa. Cea mai cunoscută dintre lucrările sale de acest gen este Dans macabru”, după o poezie de Henri Cazalis.

109 ani de la naşterea lui Petre Ţuţea

Petre Ţuţea (1902-1991) a fost supranumit un Socrate român datorită preocupărilor filosofice şi rolului educativ pe care l-a asumat prin exemplul său personal în orice circumstanţe, chiar şi în închisoare. Din cauza persecuţiei a publicat foarte puţin înainte de 1989, însă imediat după prăbuşirea regimului comunist scrierile şi interviurile sale au început să fie difuzate prin toate mediile.

Giuseppe Verdi: italian sau francez?

Busseto, târg de câteva mii de locuitori, este aşezat în câmpia Padului, pe malul drept al fluviului. În această regiune fertilă, s-a născut şi a crescut Giuseppe Verdi.

Fapt pitoresc şi adesea ignorat, e că hazardul războaielor napoleoniene făcuse din această regiune un departament francez – Taro – administrat de un prefect francez, astfel încât în 1813,  pe vremea naşterii lui Verdi, registrele de stare civilă erau scrise în limba franceză. Aşa încât, cel mai mare compozitor italian al secolului al XIX-lea a avut un act de naştere francez!

Naşterea lui Zeus

Cronos nu era sigur că puterea lui avea să dureze de-a pururi. Se gândea înfricoşat că şi copiii lui se vor răzvrăti împotrivă-i şi-l vor osândi, aşa cum şi el îşi osândise tatăl. El se temea de copiii săi. Atunci porunci soţiei sale Rhea să-i aducă copiii când se năşteau şi-i înghiţea fără milă, unul după altul. Astfel înghiţi cinci dintre ei: Hestia, Demeter, Hera, Hades şi Poseidon.

Rhea nu voia să-l piardă şi pe ultimul copil. Urmând sfatul părinţilor săi – Uranos şi Geea – ea pleacă departe pe insula Creta, unde, într-o peşteră adâncă, dădu naştere lui Zeus. Acolo îşi tăinui Rhea pruncul, ferindu-l de cruzimea tatălui lui şi, în locul lui Zeus, îi dădu lui Cronos să înghită un bolovan înfăşurat în scutece. Cronos nu băgă de seamă că soţia sa l-a păcălit.

Între timp, Zeus creştea în Creta. Nimfele Adrasteia şi Ida îl crescură cu dragoste, hrănindu-l cu laptele caprei sacre Amaltheia. Albinele îi aduceau micului Zeus miere culeasă din flori de pe înălţimile muntelui Dicte. Iar la intrarea peşterii, tineri cureţi [semizei] izbeau cu săbiile în scuturi ori de câte ori micul Zeus plângea, pentru ca plânsul lui să nu fie auzit de Cronos şi astfel să împărtăşească şi el soarta fraţilor şi surorilor lui.

Istoria lui Mos Craciun

Crăciunul a devenit sărbătoare legală în multe ţări abia în secolul al XIX-lea. Nu au existat brazi împodobiţi şi colinde dintotdeauna. Până la faima actuală de personaj retras în Laponia, care într-o noapte face înconjurul lumii pentru a împărţi daruri, Moş Crăciun a parcurs un drum lung.

Reprezentările lui Moş Crăciun s-au schimbat de-a lungul vremii, astfel că între imaginea acestuia în vechea cultură populară – de frate mai bogat şi mai inimos al lui Moş Ajun – şi imaginea contemporană – de personaj iubit de copii – există mari diferenţe.

Tradiţiile contemporane despre „sfântul” Crăciun, despre Moşul „darnic şi bun”, „încărcat cu daruri multe” sunt printre puţinele influenţe livreşti pătrunse în cultura populară de la vest la est şi de la oraş la sat.

Mai mult de un mileniu, creştinii au sărbătorit Anul Nou în ziua de Crăciun (25 decembrie) în imediata apropiere a Solstiţiului de iarnă: la Roma până în secolul al XIII-lea, în Franţa până în anul 1564, în Rusia până în vremea ţarului Petru cel Mare, în Ţările Române până la sfârşitul secolului al XIX-lea.

Continuă citirea →

Nasterea planetei Pamant – istoria lumii

Pământul este o planetă extrem de mică, într-un vast univers. Universul este format din miliarde de stele şi planete şi uriaşi nori de gaz, toate acestea separate prin imense spaţii goale. Stelele sunt grupate în galaxii, fiecare galaxie conţinând milioane de stele. Soarele nostru este doar o stea în galaxia Calea Lactee.

BIG BANG

Oamenii de ştiinţă cred că universul s-a născut cu 15.000 milioane de ani în urmă, printr-o explozie deosebit de violentă, numită Big Bang. Explozia a creat o minge de foc uriaşă care s-a răcit şi a format mici particule. Tot universul este format din mici particule, numite materie.

Iată ceea ce se crede că s-a petrecut după Big Bang:

  1. Mingea de foc s-a împrăştiat şi Universul a început să se mărească (El continuă să se mărească şi în zilele noastre).
  2. Pe măsură ce mingea de foc s-a răcit, mici particule s-au adunat în nori groşi şi rotitori de gaz şi praf.
  3. Norii au comprimat în interiorul lor tot mai mult gaz şi praf. Gazele au devenit tot mai fierbinţi, până ce au început să ardă şi s-au format stelele.
  4. Planetele s-au format din resturile de praf şi gaze care se rotesc în jurul unei stele.

PLANETA PĂMÂNT

Pământul s-a format cu circa 4.550 milioane de ani în urmă dintr-un nor de praf şi gaz care se învârtea în jurul soarelui. Treptat, Pământul s-a încălzit tot mai tare, până când s-a transformat într-o minge de rocă lichidă şi metal. Materialele mai uşoare au ieşit la suprafaţă, unde s-au răcit, formând o scoarţă tare. Rocilele de dedesubt au rămas fierbinţi şi în stare lichidă.

O PLANETĂ LIPSITĂ DE VIAŢĂ

Timp de milioane de ani după formarea Pământului, aici nu au fost condiţii de viaţă. Nu a existat apă, aer respirabil şi nici o protecţie împotriva razelor dăunătoare ale soarelui. Vulcanii azvârleau rocă fierbinte lichidă, iar suprafaţa Pământului era lovită de roci uriaşe, numite meteoriţi, roci care cădeau din spaţiu.

PRIMELE OCEANE

Vulcanii de la suprafaţa Pământului au scos nori uriaşi de vapori şi gaze, care s-au adunat într-un strat gros deasupra Pământului. Pe măsură ce norii se îngroşau şi se răceau, aburii s-au transformat în apă şi a început să plouă. A plouat de-a lungul a mii de ani, ploaia a inundat Pământul şi au apărut oceanele.

MĂRILE FIERB

Uriaşii meteoriţi au continuat să lovească Pământul până acum 3.800 milioane de ani. Ei eliberau cantităţi mari de căldură în momentul impactului. Oamenii de ştiinţă cred că a fost atât de mare cantitatea de căldură eliberată, încât apa oceanelor a fiert. Aceasta ar fi distrus orice formă primară de viaţă.