Arhive etichetă: morminte

Piramidele

egipt piramideÎn Egipt, credința oamenilor în viața de după moarte a determinat construirea piramidelor, destinate a fi morminte ale faraonilor (regilor).

La început, au fost construite piramide în trepte, mai mici, numite mastaba. Acestea au fost ridicate din cărămizi nearse, apoi din blocuri de piatră.

Marea piramidă a faraonului (regelui) Keops, de pe platoul Gizeh din Egipt, se numără printre cele șapte minuni ale lumii antice, fiind singura dintre acestea păstrată până în zilele noastre. Piramida a fost construită în urmă cu aproximativ 4500 de ani, din peste 2,3 milioane de blocuri de piatră, având înălțimea de aproape 150 de metri. Alături de ea se înalță piramidele faraonilor Kefren și Mikerinos.

Egiptenii erau convinși că există viață după moarte, astfel că, pentru a trăi veșnic, corpul uman trebuia conservat cât mai bine. De aceea, ei au dezvoltat procesul mumificării.

Construcții în formă de piramidă au fost ridicate și în alte regiuni din Orientul Antic, precum în Mesopotamia (ziguratele) și în China.


sursa: Magda Stan, Istorie: manual pentru clasa a V-a, Bucureşti, Litera, 2017


Ce este o piramidă? Primul cuvânt care ne vine în minte când spunem Egipt, este piramidă. Piramida este un mormânt monumental înălţat la porunca faraonului. Faraonul este regele Egiptului. În Egipt există câteva zeci de piramide, cu dimensiuni şi forme diferite. La început, sunt construite piramide în trepte, prima fiind înălţată de faraonul Djoser. Are şase trepte şi o înălțime de 60 m. Piramidele au drept scop să protejeze trupurile regilor şi bijuteriile lor, mobilierul aflat în camera funerară şi altele. Aceste obiecte aflate acolo urmează să fie folosite de faraoni în viaţa de apoi. Astăzi, piramida este un important izvor istoric. Ea ne arată gradul de dezvoltare a Egiptului într-o anumită perioadă istorică. De asemenea, ne oferă informaţii despre practicile religioase şi despre cât de puternic este faraonul.

Cum se construieşte o piramidă? Piramidele nu sunt construite de extratereştri, ci de oameni, cu ajutorul calculelor matematice, planurilor şi uneltelor lor. Nu ştim cu exactitate cum au ridicat constructorii pietrele în absența scripetelui. Cele mai veridice sunt teoriile care arată că sunt ridicate cu ajutorul unor rampe. Pe aceste rampe sunt transportate, pe sănii, blocurile de piatră de mai multe tone.

Continuă citirea →

Primele familii – istoria lumii

Neanderthalienii erau mai inteligenti decat oamenii primitivi, astfel ca au evoluat spre un mod de viata mai organizat. Acest mod de viata i-a ajutat sa supravietuiasca inghetului din perioada glaciatiunii. Ei munceau impreuna in familii si ii ingrijeau pe cei raniti sau bolnavi din familiile lor.

Ajutandu-i pe cei raniti

In acele vremuri, ranile de la vanatoarea de animale salbatice, activitate foarte periculoasa, erau ceva obisnuit. Unii barbati erau atat de grav raniti ca ramaneau infirmi, nu mai puteau sa vaneze. Ei erau ingrijiti de familiile lor pentru tot restul vietii.

Ingroparea celor morti

Neanderthalienii au fost primii oameni care si-au ingropat mortii; nu lasau trupurile neinsufletite sa se descompuna acolo unde cazusera. Ei sapau o groapa cu bete si pietre ascutite, apoi asezau trupul cu grija inauntru.

Daruri pentru cei morti?

Unii experti presupun ca neanderthalienii creadeau in viata dupa moarte. Asta pentru ca in mormintele lor s-au gasit coarne de animale, unelte de piatra si polen de flori. Se pare ca aceste obicte au fost asezate in morminte ca daruri, pentru a le fi de folos celor plecati dintre vii, in viata de apoi.

Au inceput sa vorbeasca?

Nu se cunoaste perioada in care oamenii au inceput sa vorbeasca, dar unii experti cred ca neanderthalienii au fost primii oameni care au invatat sa vorbeasca. Probabil ca foloseau un limbaj simplu, insotit de multe gesturi facute cu mainile. Comunicarea i-a ajutat pe oameni sa munceasca impreuna si sa organizeze vanatorile. I-a ajutat si sa se avertizeze unii pe ceilalti de pericole.

Disparitia neanderthalienilor

Cu circa 40.000 de ani in urma, neanderthalienii au inceput sa dispara. Un nou tip de oameni, vanatori foarte iscusiti, au aparut in Europa si Asia. Acesti oameni noi i-au indepartat treptat pe neanderthalieni din cele mai bune locuri de vanatoare, astfel ca multi au murit de foame, iar altii au devenit slabiti si au murit de boli. Ei au disparut cu desavarsire acum 30.000 de ani.

sursa: Enciclopedie de istorie a lumii, Editura Aquila ’93

Despre hoţi şi morminte

Când în 1922 era scos la lumină mormântul lui Tutankhamon, lumea rămânea uimită în faţa bogăţiei tezaurului acestuia. Şi dacă Tutankhamon, un faraon puţin important şi mort tânăr, reuşise să strângă atâtea bogăţii, ne putem imagina cam ce tezaur însoţea în mormânt un faraon precum Ramses cel Mare. Din păcate, mormântul acestuia, ca şi a altor faraoni, au fost profanate şi golite de hoţi, în ciuda tuturor măsurilor luate (capcane, paznici, ascunzători), încă din acele timpuri.

Adesea hotii rămâneau nedescoperiţi. Se cunoaşte şi un caz în care hoţii de morminte au fost prinsi şi judecaţi timp de mai mulţi ani. S-a întâmplat către 1153 î.Hr., pe timpul faraonului Ramses X. Anchetatorii au smuls hoţilor „bătându-i cu vergi duble peste picioare şi mâini”, mărturisiri care pun în evidenţă şi bogăţia mormintelor şi dimensiunea jafurilor:

„Am pătruns prin zidăria şi tencuiala mormântului şi am dat peste regina care era acolo. Am descris sicriul şi am desfăcut învelitorile. După aceea, am găsit şi augusta mumie a regelui. Avea pe piept numeroase talismane şi podoabe de aur; capul îi era acoperit cu o mască de aur şi mumia avea pe ea aur pe tot corpul. Veşmintele sale erau toate lucrate în aur şi argint şi erau încrustate cu numeroase pietre preţioase. Am luat aurul găsit pe augusta mumie a regelui, ca şi talismanele şi podoabele de pe piept şi acoperămintele în care era înfăşurat. La fel, am găsit-o pe regină şi am luat tot ce purta pe ea. Apoi am dat foc la sicrie şi am dus cu noi mobilerul funerar găsit acolo, făcut din aur, argint şi bronz. Am împărţit prada, făcând din aurul, talismanele, podoabele şi hainele acelea, opt părţi.”