Arhive etichetă: monstru

De la „Monstru” la „Majestatea sa”

NapoleonÎn cartea „Mass media și societatea”, autorii Paul Dobrescu și Alina Bârgăoanu înfăţişează o situaţie mai puţin cunoscută, dar foarte expresivă, privitoare la balansul unui ziar în transmiterea unei informaţii care se referea la acelaşi eveniment. Este vorba de ziarul Moniteur din martie 1815, care înfăţişa în felul următor marşul spre Paris al lui Napoleon, după ce părăsise insula Elba:

9 martie – „Monstrul a evadat din locul exilului său“;
10 martie – „Căpcăunul corsican a acostat la Cap Juan“;
11 martie – „Tigrul s-a arătat la Cap. Trupele avansează din toate părţile pentru a opri înaintarea lui. El îşi va termina mizerabila aventură fugind spre munţi“;
12 martie – „Monstrul a avansat cu adevărat până la Grenoble“;
13 martie – „Tiranul este acum la Lyon. La apariţia sa, spaima a cuprins toată lumea“;
18 martie – „Uzurpatorul a riscat să se apropie la 60 de ore de marş de capitală“;
19 martie – „Bonaparte avansează în marş forţat, dar este imposibil ca el să atingă Parisul“;
20 martie – „Napoleon va ajunge mâine sub zidurile Parisului“;
21 martie – „Împăratul Napoleon este la Fontainbleau“;
22 martie – „Ieri seara, Majestatea sa Împăratul şi-a făcut intrarea publică şi a sosit la Tuileries. Nimic nu poate depăşi bucuria universală“. 

Nero şi imaginea sa

Nero a domnit doar 14 ani. Puţin, într-adevăr, chiar şi pentru Roma imperială în care, prin tradiţie, puterea nu se exercita pentru multă vreme. Devenit împărat al romanilor la 13 octombrie 54, Nero moare în 11 iunie 68 e.n.  La nici 31 de ani este constrâns la sinucidere. Nu a realizat în întregime ceea ce ar fi dorit să facă. Orice apreciere am da operei sale politice, o constatare se impune de la sine: faptul că, oricum ar fi considerat, monstru sau vizionar, Nero a ales un drum original. Şi în această alegere, clasa politică romană a refuzat să meargă alături de el. Oare ar fi putut-o face? Greu de presupus, având în vedere violenţa cu care a respins-o. Conflictul avea să-şi găsească încheierea prin moartea brutală a principalului său personaj.

Continuă citirea →

Balaurul in mitologie

Balaur. Făptură monstruoasă, reprezen­tată îndeobşte ca un şarpe înaripat, dar putînd prezenta şi alte forme, în care se păstrează totuşi aspectul înfricoşător şi o asemănare vagă cu şarpele. Balaurul este prezent în toate mitologiile lumii. Pe cît se pare, în mitologia clasică a pătruns prin împrumuturi şi influenţe provenite din alte tradiţii de matrice orientală.

Continuă citirea →

Lupta lui Zeus cu Typhon

Geea se mânie pe Zeus din Olimp pentru că se purtase aşa de aspru cu fiii săi, titanii. Ea se căsători cu întunecatul Tartar şi dădu naştere unui monstru înfricoşător, Typhon. Uluitor de mare, cu o sută de capete de balaur, aşa ieşi Typhon din pântecele Geei. Cu urletul-i sălbatic cutremura văzduhul. Hămăit de câine, glas de om, muget de taur înfuriat, răcnet de leu – toate erau unite în urletul acela. Limbi de foc se învârtejeau în jurul lui Typhon, iar pământul se clătina sub greutatea paşilor lui.

Zeii se cutremurară de groază. Dar Zeus, stăpânul tunetelor, se năpusti vitejeşte asupra lui şi lupta se încinse. Trăsnetele prinseră din nou a scânteia în mâinile lui Zeus, iar tunetele spintecară văzduhul. Pământul şi bolta cerească se zguduiră până în temelii. Pământul deveni iarăşi o mare de flăcări aşa cum fusese în timpul luptei cu titanii. Când Typhon se apropia de ţărmuri, mările clocoteau. Sute de săgeţi – fulgere de foc – aruncate de Zeus, zburau în toate părţile; părea că focul lor va aprinde văzduhul, că până şi norii întunecaţi şi aducători de furtuni vor fi mistuiţi.

Zeus prefăcu în cenuşă cele o sută de capete ale lui Typhon, care se rostogoli la pământ; leşul lui dogorea atât de tare, încât totul se topea în jur. Zeus îl ridică şi-l azvârli în bezna Tartarului care-i dăduse viaţă. Dar şi de acolo Typhon mai ameniţa pe zei şi tot ce e viu. El dezlănţuie furtuni şi face să erupă vulcanii. Împreună cu Echidna, cea jumătate femeie şi jumătate şarpe, el aduce pe lume pe Orthos, dulăul fioros cu două capete, apoi pe Cerber – câinele iadului, pe hidra din Lerna şi pe Himera. Deseori, Typhon cutremură pământul.