Mlaştini şi păduri

Cu 362-290 milioane de ani în urmă

La începutul perioadei Carbonifere, cu 362 milioane de ani în urmă, mari suprafeţe de pe Pământ erau acoperite cu mlaştini. Vremea era caldă şi umedă, iar aceste mlaştini uriaşe erau ideale pentru dezvoltarea copacilor şi a plantelor. Păduri uriaşe cu copaci gigantici s-au întins pe toate continentele.

Copacii din pădurile carbonifere erau cu totul altfel faţă de cei pe care îi vedem astăzi. Cei mai inalţi copaci erau de fapt plante asemănătoare muşchilor, având însă tulpini verticale. Aveau coaja verde, solzoasă şi ajungeau la înălţimi de 50 de metri.

Formarea cărbunelui

Plantele moarte şi copacii prăbuşiţi se adunau mormane în pădure şi, cu timpul, se îngropau sub straturi de noroi. De-a lungul a milioane de ani, plantele şi copacii au fost presaţi până ce s-au întărit şi s-au transformat în cărbune.

Insecte mari

Mlaştinile perioadei Carbonifere erau pline de insecte uriaşe, păianjeni şi gândaci. Libelule uriaşe, primele creaturi cu aripi, fluturau printre copaci. Miriapode de până la 2 metri se căţărau printre frunzele moarte, iar păianjenii uriaşi împleteau pânze rudimentare pentru a-şi prinde prada.

Epoca amfibienilor

În timpul perioadei Carbonifere, a evoluat o mare varietate de amfibieni. Unii dintre ei, de mărime mică, asemănători cu sopârlele, alergau prin pădure în căutare de insecte pe care să le mănânce. Alţi amfibieni vânau în apă, ca şi crocodilii de astăzi. Ca şi cei de astăzi, amfibienii din vremurile îndepărtate îşi depuneau ouăle acoperite cu o substanţă cleioasă în bălţi sau în ape curgătoare. Astfel, trebuiau să îşi ducă viaţa aproape de apă şi să găsească soluţii pentru a reuşi să ducă acest trai.