Arhive etichetă: istoriografie

Gh. Gheorghiu-Dej în istoriografia actuală. Ce i se impută

Gh. Gheorghiu-Dejsursa: Fototeca online a comunismului românesc

Cele cinci decenii câte s-au scurs de la moartea celui care a răspuns de destinul României între 1948-1965, pot fi socotite de către istoric, astăzi, când informaţia circulă cu atât de mare viteză, drept un interval suficient pentru a asigura atât distanţa cât şi perspectiva faţă de iniţiativele şi faptele unui personaj politic cu greutate în istoria recentă a acestei ţări.

Deşi în istoriografia actuală o parte importantă din efortul editorial se îndreaptă către scoaterea la lumină a uriaşului volum documentar creat în perioada comunistă, sunt, pe de altă parte, prezente şi încercări, ce-i drept timide, de analiză şi sinteză istoriografică. În cadrul acestora un loc important îl ocupă istoria politică, economică şi socială a perioadei. Personalităţile care au avut de jucat un rol în cadrul profundelor schimbări care au urmat instaurării comunismului în România devin astfel subiectul unor atente analize ale căror concluzii sunt adesea aprobate sau  contestate.

Este şi cazul liderului PCR/PMR – Gh. Gheorghiu-Dej. În studiul de faţă ne propunem doar să facem o scurtă trecere în revistă asupra modului cum este apreciată şi catalogată activitatea acestui lider comunist în istoriografia postdecembristă, prin prisma politicii interne şi externe de care Gh. Gheorghiu-Dej se face responsabil. Este ştiut că, de regulă, liderii comunişti dispăruţi, fie condamnaţi în procesele politice, fie de moarte bună, preiau, prin grija succesorilor, întreaga încărcătură a păcatelor epocii în care au trăit. Astfel s-a petrecut şi cu Gh. Gheorghiu-Dej.

Personalitatea acestuia este privită de către istorici din mai multe unghiuri şi perspective. Una din ele este ilustrată de opinia că „istoria României îl va menţiona întotdeauna ca pe un asasin de amploare, care ani în şir a îndoliat foarte, foarte multe familii româneşti şi în ultimă instanţă, ţara”. Alta poate face apel la memoria colectivă a celor care reţin deceniul şapte ca perioada în care nivelul de trai al românilor a fost cel mai ridicat din istoria de până atunci a ţării (opinie susţinută şi de datele statistice ale vremii). O altă perspectivă este aceea a modului cum a fost apreciat Gh. Gheorghiu-Dej în plan extern, în vremea sa: „A fost responsabil, mai mult decât oricare alt om, de colapsul marilor planuri ale Moscovei privind estul Europei” – se menţiona în necrologul publicat la moartea lui de către Comitetul „Free Europe” de la New York.

Continuă citirea →