Arhive etichetă: inceputuri

Revoluţia română din 1848-1849. Începuturile revoluţiei române. Mişcarea revoluţionară din Moldova (ultima parte)

Mihail Sturdza, domn al Moldovei

Mihail Sturdza, domn al Moldovei

Programul moldovean, alcătuit din 35 de puncte, expresie a situaţiei interne şi a forţelor politice antrenate în mişcare, urmărea trecerea către un regim reprezentativ mai larg. El prevedea, printre altele, asigurarea persoanei, înfiinţarea unei bănci naţionale, responsabilitate ministerială, îmbunătăţirea stării ţăranilor ş.a. Deşi primul articol proclama „sfânta păzire a Regulamentului (organic) în toată litera lui, fără nici o răstălmăcire” – cu scopul de a sublinia legalitatea mişcării -, trei dintre revendicările incluse în program – dizolvarea Adunării obşteşti, aleasă prin abuz şi constituirea unei noi adunări, care să fie „adevărata reprezentaţie a natiei”, desfiinţarea cenzurii şi constituirea gărzii naţionale -, depăşeau cadrul regulamentar. Se urmărea ca, prin instaurarea legalităţii, în cadrul unui regim reprezentativ, să poată fi adoptate măsurile necesare pentru liberalizarea şi modernizarea societăţii.

Referindu-se la conţinutul documentului programatic moldovean, consulul Franţei, Guéroult, aprecia că el exprima nevoile reale de reformă pe care le resimţea societatea. Singurul reproş care i se putea aduce, observa el, era redactarea, făcută în termeni prea generali şi vagi. Cerinţele unei populaţii puţin sensibile, încă, la altceva decât la nevoile generale nu erau rezumate într-o formă concisă, pe înţelesul tuturor. Unaniminatea manifestată de protestatari, continua diplomatul, a produs însă o puternică impresie, consulul Rusiei însuşi s-a pronunţat, spune el, în favoarea legitimităţii cererilor. Acesta i-a comunicat omologului său francez că Mihail Sturdza nu avea alternativă. Rusia nu-l putea sprijini împotriva urii publice şi a voinţei ţării, atât de limpede manifestate.

Continuă citirea →

Reclame

Revoluţia română din 1848-1849. Premisele şi începuturile stării revoluţionare

Balcescu Nicolae

Nicolae Balcescu

Revoluţia de la 1848 a început pe fondul unor puternice tensiuni sociale şi politice agravate de acţiunea unor calamităţi naturale (secetă, lăcuste, epidemie de holeră), care au afectat puternic pături largi ale populaţiei. Mişcarea pentru reforme, în fruntea căreia se afla boierimea liberală, începută de mai multă vreme, s-a desfăşurat şi s-a intensificat pe acest fond de puternică frământare, la care participa societatea în întregul ei. Apăsătorul regim agrar instituit prin Regulamentul organic a motivat starea de agitaţie a ţărănimii din Principate.

În Transilvania, reglementarea urbarială inclusă în legea din 1847 (care a consacrat deposedarea ţăranilor de importante suprafeţe de pământ) a desăvârşit crearea unei stări de spirit revoluţionare. Avram Iancu, martor al intransigenţei nobililor în Dieta de la Cluj, a rostit memorabilele cuvinte: „Nu cu argumente filosofice şi umanitare veţi putea convinge acei tirani, ci doar cu lancea lui Horea”. G. Bariţiu, referindu-se la agitaţia care domnea în rândul ţăranilor români, semnala perspectiva unei noi „Horiade”.

Continuă citirea →

Thales sau naşterea filozofiei

I se poate prea bine întâmpla cuiva care a îmbătrânit şi care simte că i se apropie sfârşitul ca, într-o clipă de linişte, să se întoarcă cu gândul către începuturile vieţii sale. Acelaşi lucru se petrece şi cu filozofia. Ea are acum vârsta de două milenii şi jumătate; nu puţini sunt cei care îi prezic o moarte apropiată, şi cine se îndeletniceşte astăzi cu filozofia poate fi cuprins uneori pe nesimţite de sentimentul că se ocupă de un lucru vlăguit şi cam uzat de o îndelungată întrebuinţare. Din această senzaţie poate izvorî nevoia de a se transpune înapoi în trecut şi de a căuta începuturile, în care filozofia era încă tânără şi cu forţe proaspete.

Totuşi cel care cercetează momentul naşterii ei se află în încurcătură. Nu există vreun oficiu al stării civile pentru evenimente spirituale, al cărui registru să meargă atât de departe în trecut, încât să se găsească în el consemnarea zilei de naştere a filozofiei. Când s-a născut cu adevărat filozofia, nu ştie nimeni cu certitudine; începutul ei se pierde în negura timpurilor aurorale. Există totuşi o veche tradiţie care spune că filozofia a început cu Thales, un bărbat inteligent din Milet, oraş comercial aflat în Asia Mică grecească. Acesta a trăit acolo în secolul al VI-lea î.Hr. şi a fost primul, dintre toţi oamenii, care a filozofat.

Continuă citirea →

Hasdeu şi Blaga – Începuturile vieţii sexuale

În anii adolescenţei, încă de pe la 16-17 ani, B. P. Hasdeu se lăsa antrenat cu mare uşurinţă în aventuri erotico-sexuale fără a-l interesa câtuşi de puţin aspectul, etnia, cultura, rangul ori vârsta partenerelor. Mai mult, din toate aceste aventuri – deloc puţine şi înregistrate cu destulă scrupulozitate în însemnările lui jurnaliere –, Hasdeu făcea bravadă, povestind tovarăşilor de chefuri cât mai multe detalii din viaţa lui sexuală. De altfel, o parte din aceste excese – evident, mult atenuate ca expresie – se regăsesc în Duduca Mamuca, un roman aproape biografic care a şi scandalizat în 1863 pe puritanii ieşeni.

Continuă citirea →