Arhive etichetă: francmasoneria

Mozart si francmasoneria

Mozart a compus foarte mult între 28 şi 30 de ani, aceasta fiind cea mai glorioasă perioadă a sa. Creaţiile sale erau foarte apreciate. Avea un program extrem de încărcat, care includea instruirea elevilor dimineaţa şi participarea la spectacole seara.

Cam în această perioadă, la apogeul carierei sale, Mozart a început să se comporte într-un mod ciudat. Pe 21 decembrie 1784 a intrat în rândurile francmasonilor. Originile francmasoneriei sunt neclare, dar cercetările moderne au arătat că a luat naştere în Anglia, în 1717, cu Marea Lojă. Francmasoneria este o societate secretă care le cere membrilor săi valori spirituale deosebite, bazate pe învăţături religioase. Nu se admite discriminarea de niciun fel, fie ea socială sau religioasă. În secolul al XVIII-lea,  francmasoneria s-a răspândit în Europa, îmbrăţişând valori precum libertatea, egalitatea şi dragostea pentru semeni. În această perioadă, Europa era condusă de monarhii absolute, prin urmare, susţinerea principiilor francmasonice constituia o ameninţare la adresa organizării puterii. Şi biserica catolică a denunţat francmasoneria drept „societatea diavolului”, din moment ce catolicismul era de partea puterii, inclusiv de partea regalităţii. Biserica a continuat să se opună vehement francmasoneriei, atacând-o permanent şi numind-o „anticreştină”.

Continuă citirea →

Revoluţia de la 1848 în Principate — avortată în Moldova, victorioasă timp de trei luni în Muntenia. Rolul francmasoneriei

Iată-ne ajunşi la revoluţia de la 1848. Trebuie spus mai întâi că în toată Europa, după căderea lui Napoleon, între 1815 şi 1848 se petrec modificări adânci în ordinea economică şi socială. Industria ia avânt la început în Anglia, iar Franţa urmează, la rândul ei, modelul englez. (Deschid aici o paranteză pentru a veni în întâmpinarea celor ce se simt umiliţi că facem apel la străini pentru dezvoltarea ţării noastre — născându-se astfel un complex de inferioritate, în Franţa, marea Franţă care avea o întârziere de câteva zeci de ani faţă de Anglia în privinţa dezvoltării industriale, statisticile arată că în 1848, momentul izbucnirii revoluţiei, se aflau 60 000 de „cooperanţi” englezi! Francezii au avut nevoie de aceşti ingineri şi muncitori englezi ca să înceapă să se industrializeze la rândul lor, să construiască uzine, căi ferate ş.a.m.d. Vedem deci că nu e o înjosire ca, pe măsură ce adopţi metode şi tehnici noi, să fii pentru un timp ucenicul unui străin.) Dezvoltarea industrială creează noi probleme grave în toate statele occidentale, în 1848 se răscoală populaţia pariziană împotriva regelui burghez, cum i s-a zis lui Ludovic Filip, care nu ştiuse să facă din vreme reforme mai democratice şi lăsase puterea capitaliştilor, de data asta de origine mai mult burgheză decât aristocratică.

Continuă citirea →