Arhive etichetă: foamete

Calamităţile de la sfârşitul Evului Mediu – Ciuma, foametea şi războiul

Începutul secolului al XIV-lea constituie pentru Europa debutul unei epoci de calamităţi pe care le rezumă celebra rugăciune adresată lui Dumnezeu de umanitatea în suferinţă: „Apără-ne, Doamne, de foamete, de ciumă şi de război!”.

Continuă citirea →

Foamete şi ciumă în Bucureşti (II)

În primăvara anului 1792 ciuma izbucneşte cu furie în Bucureşti; în iulie erau contaminate două mahalale. În câteva zile molima se întinde şi numai mahalaua Mihai Vodă rămâne necontaminată. Se constată lipsa unui medic specialist. În august, numărul cioclilor se ridică la 60. La 16 septembrie 1792 se întocmeşte o statistică a mersului bolii în Bucureşti: 74 morţi de la 18 iunie la 31 iulie; 248 bolnavi vindecaţi; 204 morţi în luna august; 116 bolnavi vindecaţi în această lună; 334 bolnavi în spital la 31 august 122. În noiembrie boala a slăbit simţitor şi în cele din urmă se stinge. Reapare în 1793 în provincie şi apoi în Bucureşti.

Continuă citirea →

Foamete şi ciumă în Bucureşti (I)

Între calamităţile care au bântuit Bucureştii, în decursul celor cinci secole de existenţă socială, cele mai multe victime le-au produs foametea şi molimele. Foametea a fost cauzată, uneori, de timpul foarte cald şi uscat (lipsa totală de ploi), care a pârjolit şi prăpădit nu numai grânele, dar chiar şi iarba atât de necesară pentru hrana vitelor. Altădată, foametea a fost provocată de nesfârşitele războaie care au frământat pământul ţării şi i-au secătuit rezervele de hrană.

Continuă citirea →

Criză? Ce criză?

Deşi Herbert Hoover obişnuia ca în timpul preşedenţiei (1929-1933) să facă acte de caritate, întotdeauna o făcea anonim, iar imaginea sa publică rămânea rigidă şi oficioasă. (Tipul purta cravată chiar şi când pescuia! :)).

Continuă citirea →