Arhive etichetă: expresia

Homo homini lupus. Semnificaţia expresiei

homo homini lupusHomo homini lupus (lat. „Omul e lup pentru om”)

Poetul latin Plaut a fost acela care, acum peste 2000 de ani, în versul 405 din comedia sa Asinaria (act. II, sc. 4) a sintetizat în aceste cuvinte – care au ajuns vestite pretutindeni – lăcomia sălbatică, nepotolită, ce transformă pe unii oameni în fiare faţă de semenii lor.

Continuă citirea →

Grădinile Semiramidei. Semnificaţia expresiei

gradinile semiramideiGrădinile Semiramidei – regina legendară a Asiriei şi Babilonului. Istoricul latin Valerius Maximus povesteşte că era atât de frumoasă, încât într-o zi când la Babilon a izbucnit o mică răscoală, a fost suficient ca regina să apară la fereastră cu umerii goi şi părul despletit, pentru ca ordinea să fie restabilită de îndată.

Dar Semiramida a rămas vestită mai ales prin grădinile suspendate cu care şi-a împodobit palatul şi care figurează printre cele şapte minuni ale lumii. Prin comparaţie cu acele grădini, expresia desemnează un loc feeric, încântător, uimitor.

Continuă citirea →

Grădinile Armidei. Semnificaţia expresiei

rinaldo armida gradinaGrădinile Armidei – Armida, una dintre eroinele poemului Ierusalimul eliberat de Torquato Tasso, a reuşit prin farmecele şi frumuseţea sa seducătoare să-l oprească în palatul şi grădinile ei pe viteazul Rinaldo, ţinându-l astfel departe de armata cruciaţilor.

Expresia „grădinile (sau palatul) Armidei“ indică un loc de desfătare.

Continuă citirea →

A trece prin furcile caudine. Semnificaţia expresiei

???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????Furcile caudine (lat.) – Caudine vine de la numele unui vechi orăşel din Italia: Caudium, în apropierea căruia era un defileu muntos, pe care romanii îl botezaseră Caudinae Furcae (Furcile caudine), sau Caudinae Fauces (Strâmtoarea caudină), azi: valea Arpaia. Dar numele acestor chei muntoase ar fi rămas desigur necunoscut dacă Pontius Herennius, generalul unui popor foarte mândru – samniţii – n-ar fi aplicat romanilor, cu care se războiau de mult, tratamentul cel mai ruşinos din toată istoria lor militară. Faptele s-au petrecut în anul 321 (î.e.n.) şi sunt povestite de Titus Livius în Curtea IX De la fondarea Romei.

Samniţii, vlăguiţi de atâtea bătălii, au restituit romanilor toată prada luată de la ei timp de 20 de ani, le-au trimis şi toţi prizonierii înapoi şi le-au cerut pace. Romanii au acceptat ploconul, dar le-au refuzat pacea. Mânios faţă de această lipsă de mărinimie, Pontius Herennius a atras, printr-un şiretlic, oştile romane în defileul numit „Furcile caudine“ şi nu le-a îngăduit să iasă din această capcană decât după ce au depus armele şi veşmintele şi după ce au trecut sub un jug, în strigătele de ocară ale trupelor samnite.

Continuă citirea →

Cămaşa lui Nessus. Semnificaţia expresiei

camasa lui nessus

Cămaşa lui Nessus – Expresia vine de la legenda povestită de Ovidiu în Metamorfozele despre Nessus şi Deianira şi despre Moartea lui Hercule.

Nessus era un centaur. Hercule l-a ucis, pentru că monstrul a încercat să-i răpească soţia, pe Deianira. Înainte însă de a-şi da sfârşitul, perfidul centaur a conceput o răzbunare cumplită, spunând Deianirei că sângele lui are darul de a păstra credinţa conjugală. Într-un moment de suspiciune, Deianira i-a trimis lui Hercule să îmbrace o cămaşă îmbibată cu sângele luat de la Nessus. Eroul muri în chinuri groaznice, căci sângele era otrăvit cu veninul hidrei din Lerna. Cămaşa s-a lipit de trup şi apoi a luat foc.

În cele din urmă clipe, Hercule disperat rupse fâşii din trupul său o dată cu veşmântul ucigător. Dar din mantia morţii tot a mai rămas ceva viu: expresia care simbolizează o pasiune mistuitoare de care omul nu se poate descătuşa.

sursa: I. Berg, Dicţionar de cuvinte, expresii, citate celebre, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1969, p.60-61

Călcâiul lui Ahile

calcaiul Ahile

Călcâiul lui Ahile – După cum povesteşte legenda greacă, zeiţa Thetis, mama eroului grec Ahile, în grija ei de a-l apăra de orice primejdie, l-a cufundat în Styx, râu din Infern, a cărui apă te făcea invulnerabil. Dar zeiţa, când l-a scăldat în apă, l-a prins de călcâi, aşa încât Ahile a devenit invulnerabil, cu excepţia călcâiului de care l-a ţinut Thetis. Eroul a murit în războiul Troiei, nimerit de o săgeată tocmai în călcâi.

Ahile calcai

Expresia serveşte spre a semnala locul vulnerabil, punctul nevralgic al unei persoane, dar se poate utiliza şi în alte situaţii, de pildă atunci când se descoperă partea defectuoasă din argumentaţia cuiva – şi atunci se spune că i-ai găsit „călcâiul lui Ahile”.

sursa: I. Berg, Dicţionar de cuvinte, expresii, citate celebre, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1969, p.57-58

 

Mulţumeşte-te să fii om

Gotthold_Ephraim_LessingMulţumeşte-te să fii om! – Replică din Nathan Înţeleptul de Lessing, adresată de către templier lui Nathan.

Această piesă, considerată ca o chemare la înfrăţire între oameni, dincolo de barierele naţionale sau religioase, pledează pentru calităţile morale, umane. În acest sens e folosit îndemnul: „Mulţumeşte-te să fii om!”


sursa: I. Berg, Dicţionar de cuvinte, expresii, citate celebre, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1969, p.49

Aurea mediocritas. Semnificaţia expresiei

aurea mediocritas horatiu

Aurea mediocritas (lat. „Mediocritate aurită“), două cuvinte desprinse dintr-o odă a lui Horaţiu.

Oda lui Horaţiu cântă avantajele unui trai modest, departe de splendorile măririlor şi ale vieţii zgomotoase. De aceea, deşi traduse exact cuvintele înseamnă „mediocritate aurită“, e bine să se ştie că nu este vorba de mediocritate, în înţelesul comun al cuvântului, ci de o stare mijlocie, pe care poetul, la vremea aceea, o socotea o chezăşie a liniştii sufleteşti şi o cale spre fericire, motiv pentru care o şi numeşte poetic „aurea“ – aurită. De altfel, în limba latină, mediocritas înseamnă în primul rând moderaţie, măsură, cale de mijloc. Expresia, mai întotdeauna citată în latineşte, a căpătat însă cu timpul un sens peiorativ.

sursa: I. Berg, Dicţionar de cuvinte, expresii, citate celebre, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1969, p.44-45

Alma Mater. Semnificaţia expresiei

alma mater

Alma Mater (lat. „Mamă care te hrăneşte”) – Astfel au fost denumite Cibela, zeiţa naturii, şi Ceres, zeiţa vegetaţiei. Poeţii latini au întrebuinţat apoi această expresie spre a desemna patria. Iar mai târziu ea a devenit o caracterizare pentru universităţi, în sensul că ele sunt ca o mamă care dă hrană spirituală.

sursa: I. Berg, Dicţionar de cuvinte, expresii, citate celebre, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1969, p.29

Perfidul Albion. Originea expresiei

perfidul albion

Albion – Nu se poate afirma în mod cert dacă cei vechi au dat Angliei această poreclă de la numele fiului lui Neptun, gigantul Albion, care ar fi descoperit ţara şi ar fi stăpânit-o 44 de ani. Nici dacă, la alegerea denumirii, a contribuit îndeosebi faptul că faleza britanică e de culoare deschisă, aproape albă (de la latinescul „albus“ sau de la celticul „alp“). Se ştie numai că, de mai multe veacuri, „Albionul“ a ajuns numele literar care a desemnat Anglia, până când cineva – cine, iarăşi nu se poate preciza – vorbind despre politica de expansiune a Angliei şi despre metodele diplomatice întrebuinţate pentru alcătuirea şi pentru menţinerea imperiului ei colonial, a lansat expresia „perfidul Albion„.

Brewer’s dictionary of phrase & fable o atribuie lui Napoleon. Nu-i verosimil, deoarece expresia, cu ani în urmă, fusese lozinca revoluţiei franceze împotriva Angliei, care, după executarea regelui Ludovic al XVI-lea (la 21 ianuarie 1793), a trecut de partea alianţei marilor puteri europene îndreptată împotriva Franţei republicane. Mai credibilă este ipoteza care consideră că sursa expresiei ar fi vorbele lui Bossuet (1627-1706): „L’Angleterre, ah! la perfide Angleterre“.

sursa: I. Berg, Dicţionar de cuvinte, expresii, citate celebre, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1969, p.27

A înălbi un arab! Semnificaţia expresiei

arab

A înălbi un arab! Expresie moştenită de la filozoful grec Zenon, întemeietorul şcolii stoice. Deoarece nu ne-a rămas nimic scris de la el, tot ce s-a aflat (deci şi expresia de mai sus) ne-a parvenit indirect prin Cicero şi Plutarh, care în lucrările lor pomenesc în repetate rânduri despre Zenon.

„A înălbi un arab” înseamnă a încerca un lucru cu neputinţă de realizat. Ca şi schimbarea culorii unui negru.

sursa: I. Berg, Dicţionar de cuvinte, expresii, citate celebre, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1969, p.26

A fi (sau a ajunge) la aman. Semnificaţia expresiei

iertare

A fi (sau a ajunge) la aman – Aman e un cuvânt turcesc, o exclamaţie care echivalează cu: „Îndurare! Iertare!“, folosită de turci îndeosebi când erau siliţi să se predea într-o bătălie, sau când implorau graţia de a li se cruţa viaţa. Din vremea acelor lupte a rămas în limba noastră expresia „a ajunge la aman“, sau „ a fi la aman“, spre a desemna o situaţie în care te afli la mare strâmtoare, la mare nevoie.

sursa: I. Berg, Dicţionar de cuvinte, expresii, citate celebre, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1969, p.24

A descoperi America. Semnificaţia expresiei

columb descoperirea americii

A descoperi America – Se ştie că descoperirea Americii de către navele lui Cristofor Columb în anul 1492 a fost un eveniment epocal, care şi-a prelungit răsunetul de-a lungul vremilor. Astfel „a descoperi America” a ajuns o locuţiune sinonimă cu a descoperi ceva neaşteptat şi important, cu o mare surpriză, cu o realizare deosebită obţinută de o minte inventivă, scăpărătoare. Timpul însă a imprimat expresiei o nuanţă ironică.

În forma-i negativă „n-a descoperit America“, expresia desemnează, dimpotrivă, o persoană cam prostuţă, cu minte puţină, sau o persoană care nu face descoperiri proprii.

sursa: I. Berg, Dicţionar de cuvinte, expresii, citate celebre, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1969, p.21-22

Războiul nervilor

Paul Hindenburg

Războiul nervilor. Originea acestei expresii se află într-un interviu luat la începutul primului război mondial de către Paul Goldmann, corespondentul ziarului vienez „Neue Freie Presse“, feldmareşalului german Paul Hindenburg. În acest interviu Hindenburg declara: „Deocamdată războiul cu Rusia e o chestie de nervi. Dacă Germania şi Austro-Ungaria vor avea nervi tari care să reziste – şi vor rezista – vom învinge”.

Din toată previziunea mareşalului a învins însă… expresia „războiul nervilor”, care nu-şi avea în declaraţia sa din 1914 decât punctul de pornire şi care a căpătat această formă în presa epocii de atunci.

Evenimentele internaţionale din unele perioade readuc în actualitate această expresie prin întreţinerea de relaţii politice încordate sau prin pregătiri războinice care ţin nervii sub presiune.

sursa: I. Berg, Dicţionar de cuvinte, expresii, citate celebre, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1969, p.346

Mai catolic decât papa

mai catolic decat papa

Mai catolic decât papa.  Expresia este o parafrazare după vorbele lui Chateaubriand din La monarchie selon la Charte, unde spune: „Il ne faut pas être plus royaliste que le roi“ (Nu trebuie să fii mai regalist decât regele). Tradusă în limba germană, expresia s-a transformat în „Päpstlicher sein als der Papst“ (a fi mai catolic decât papa).

Semnificaţia. Expresia Mai catolic decât papa se aplică deci acelora care, din exces de zel, vor să se arate mai aprigi, mai exigenţi, mai devotaţi decât chiar cei dintâi interesaţi în aceeaşi cauză.

sursa: I. Berg, Dicţionar de cuvinte, expresii, citate celebre, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1969, p. 246