Arhive etichetă: document

Scrisoarea-memoriu pe care doamna Adela Călinescu, văduva preşedintelui Consiliului de Miniştri al României, Armand Călinescu, o adresa conducătorului statului, generalul Ion Antonescu

În Magazin istoric (1997) am găsit un document de autentică importanţă pentru un moment de istorie românească: scrisoarea-memoriu pe care doamna Adela Călinescu, văduva preşedintelui Consiliului de Miniştri al României, Armand Călinescu, o adresa conducătorului statului, generalul Ion Antonescu, protestând faţă de percheziţia efectuată şi ridicarea tuturor documentelor aflate în casă, inclusiv toate actele personale şi de proprietate ale defunctului.

Domnule general,

Aştept şi eu, şi câţi aşteaptă ca mine!

După câte promisiuni de dreptate şi cuvinte de onoare aţi împărţit, aştept să-mi înapoiaţi memoriile soţului meu, încredinţate de mine d-lui ministru Rioşanu pentru dv. Când mi-au fost cerute am avut asigurarea verbală şi scrisă că toate aceste însemnări politice îmi vor fi restituite în trei zile; au trecut de atunci, domnule general, exact două luni.

Continuă citirea →

Care este primul document scris în limba română?

Întrebări şi răspunsuri de cultură generală

Întrebare: Care este primul document scris în limba română, datat în anul 1521?

Continuă citirea →

30 decembrie 1947. Înlăturarea monarhiei — relatarea Regelui Mihai

[Pe 30 decembrie 1947] Am ajuns la casa din Şoseaua Kiseleff. N-am aşteptat mult şi Groza s-a arătat însoţit de Gheorghiu-Dej. […] Am intrat în salon, ne-am aşezat şi fără să aştepte mult timp, Groza, pe buze cu un zâmbet jovial, a spus: „Am venit să discutăm despre un divorţ amiabil“. Noi n-am înţeles ce vrea să zică. „Despre ce divorţ este vorba?“ l-am întrebat.

Continuă citirea →

Actul de abdicare a regelui Mihai — 30 decembrie 1947

Mihai Iiu
Prin grația lui Dumnezeu și voința națională
Rege al României

La toți de față și viitori, sănătate

În viața Statului român s’au produs în ultimii ani adânci prefaceri politice, economice și sociale, cari au creiat noi raporturi între principalii factori ai vieții de Stat.

Aceste raporturi nu mai corespund astăzi condițiunilor stabilite de Pactul fundamental — Constituția Țării — ele cerând o grabnică și fundamentală schimbare.

Continuă citirea →

Scrisoarea lui Stefan cel Mare catre buzoieni si ramniceni

Scrisoarea lui Ştefan cel Mare către buzoieni şi râmniceni (15 martie 1481)

(…) scrie domnia mea tuturor boierilor mari şi mici şi tuturor judecilor şi tuturor judecătorilor şi tuturor săracilor, de la mic până la mare, din ţinutul Buzăului şi Rîmnicului. Şi după aceasta aşa să vă dau de ştire, că am luat domnia mea pe lângă mine pe fiul domniei mele, Mircea voievod şi nu-l voi lăsa de lângă mine, ci voi stărui pentru binele lui, ca şi pentru al meu, eu însumi cu capul meu şi cu toată ţara mea, ca să-şi dobândească baştina sa, Ţara Românească, căci îi este baştină dreaptă, cum Dumnezeu ştie şi voi ştiţi.

Deci vă grăiesc vouă, în ceasul în care veţi vedea această scrisoare a domniei mele, în acel ceas să vă întoarceţi înapoi la locurile voastre, fiecare pe unde aţi fost şi pe unde aţi şezut şi mai înainte, fără nici o frică sau grijă şi temere. Căci aşa să ştiţi, că nu mă gândesc să vă fac nici un rău şi nici o pagubă, ci să vă hrăniţi şi să trăiţi în pace. Aşişderea cine vrea să vină la domnia mea şi la fiul domniei mele, Mircea voievod, domnia mea şi fiul domniei mele, Mircea voievod îl vom milui şi îl vom hrăni şi-l vom cinsti (…)

*****

sursa: Valeriu Nicolescu, Constantin Marafet – Un colţ de Ţară Românească. Judeţul Slam-Râmnic

Cea mai veche menţiune documentară despre Râmnicu Sărat – hrisovul lui Vlad Dracul

Cea mai veche menţiune documentară despre Râmnicu Sărat datează din 8 septembrie 1439. Este vorba despre un privilegiu comercial acordat de domnitorul muntean Vlad Dracul negustorilor poloni, ruşi şi moldoveni.

Hrisovul lui Vlad Dracul (parţial)

” În Cristos Dumnezeu, prea-credinciosul şi prea-piosul şi de Cristos iubitor şi de Dumnezeu unsul şi singur stăpânitorul Ioan Vlad Vodă, cu mila lui Dumnezeu şi cu dumnezeiască bunăvoinţă stăpânind şi domnind peste toată ţara Ungro-Vlahiei până la mare şi duce al Amlaşului şi Făgăraşului… am binevoit domnia mea cu a mea bunăvoinţă… deci am scris această cinstită carte domnească cu credinţă şi cu promisiune, înştiinţând pe toţi negustorii şi pe toţi oamenii care ar dori să vină în ţara domniei mele, din toată ţara polonă… din Galiţia, din Moldova, oricare om şi oricare neguţător, după ce va vedea sau va auzi această carte domnească şi va dori a se abate aici cu negoţul cu orice fel de marfă, acela să vină în pace şi libertate să vândă ce are şi să cumpere cei place şi apoi să se întoarcă în pace şi libertate fără nici o frică. Iară vama se va plăti la Râmnic, de car câte doi florini ungureşti şi în celelalte locuri vama cea dreaptă, precum plătesc şi oamenii mei… „

*****

sursa: Valeriu Nicolescu, Constantin Marafet – Un colţ de Ţară Românească. Judeţul Slam Râmnic

Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung (1521)

În anul 1521 la Câmpulung-Muscel, vechea capitală a Ţării Româneşti, a fost redactat primul document scris, compact şi unitar, din câte sunt cunoscute până astăzi in limba română: Scrisoarea lui Neacşu ot Dlăgopole (Câmpulung Muscel). Scrisoarea conţine un secret de mare importanţă, avertizându-l pe Johannes Benkner, judele Braşovului, despre o invazie a turcilor asupra Ardealului şi Ţării Româneşti ce tocmai se pregătea la sudul Dunării.

„Mudromu I plemenitomu, I cistitomu I bogom darovanomu jupan Hanăş Bengner ot Braşov mnogo zdravie ot Nécşu ot Dlăgopole. (= Preaînţeleptului şi cinstitului, şi de Dumnezeu dăruitului jupân Hanăş Bengner din Braşov multă sănătate din partea lui Neacşu din Câmpulung, n. n.).

I pak (=şi iarăşi) dau ştire domnie tale za (=despre) lucrul turcilor, cum am auzit eu că împăratul au eşit den Sofiia, şi aimintrea nu e, şi se-au dus în sus pre Dunăre.

I pak să ştii domniia ta că au venit un om de la Nicopole de miie me-au spus că au văzut cu ochii lor că au trecut ciale corăbii ce ştii şi domniia ta pre Dunăre în sus.

I pak să ştii că bagă den toate oraşele câte 50 de omin să fie de ajutor în corăbii.

I pak să ştii cumu se-au prins neşte meşter(i) den Ţarigrad cum vor treace ceale corăbii la locul cela strimtul ce ştii şi domniia ta.

I pak spui domniie tale de lucrul lui Mahamet beg, cum am auzit de boiari ce sunt megiiaş(i) şi de generemiiu Negre, cum i-au dat împăratul sloboziie lui Mahamet beg, pe io-i va fi voia, pren Ţeara Rumânească, iară el să treacă.

I pak să ştii domniia ta că are frică mare şi Băsărab de acel lotru de Mahamet beg, mai vârtos de domniile voastre.

I pak spui domniietale ca mai marele miu, de ce am înţeles şi eu. Eu spui domniietale iară domniiata eşti înţelept şi aceste cuvinte să ţii domniiata la tine, să nu ştie umin mulţi, şi domniile vostre să vă păziţi cum ştiţi mai bine.

I bog te veselit. Amin.”(=Şi Dumnezeu să te bucure. Amin)

sursa: cimec.ro