Arhive etichetă: de ce

1 Decembrie – Ziua Națională a României. De ce ar trebui să iubim România?

Astăzi este Ziua Naţională a României! Sărbătorim 102 ani de la Marea Unire din 1918, când Basarabia, Bucovina, Banatul și Transilvania s-au unit cu România.

ce semnifica 1 decembrie

Cum s-a înfăptuit Marea Unire?

Primul pas în înfăptuirea Marii Uniri este făcut la 27 martie/9 aprilie 1918, când Sfatul Țării de la Chişinău decide cu majoritate de voturi unirea cu România a Basarabiei.

La 15/28 noiembrie 1918 Congresul general al Bucovinei hotărăște unirea necondiționată a Bucovinei cu Regatul României.

În zilele când românii din Bucovina rostesc hotărârea de Unire cu România, în Transilvania se pregăteşte ultimul act al Marii Uniri. Adunarea Naţională de la Alba Iulia, constituită din 1228 de delegaţi şi susţinută de 100.000 de persoane, adoptă o rezoluţie care consfinţeşte unirea tuturor românilor din Transilvania şi Banat cu România. La 1 decembrie 1918 Vasile Goldiş citeşte rezoluţia Unirii: „Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre.”

De ce 1918?

Există un singur moment favorabil, spunea H.R. Patapievici. Nu întotdeauna poţi face orice. Există un moment pentru toate, un timp pentru a te naşte şi altul pentru a muri, un timp pentru iubit şi un timp pentru ură. În fine, există un singur moment pentru a-ţi realiza destinul şi există o infinitate de a-l irosi.

Lucrurile nu se petrec diferit în viaţa naţiunilor. Momentele favorabile împlinirii anumitor idei naţionale sunt unice. 1918 a fost un moment privilegiat: o „fereastră” irepetabilă a istoriei. Patriotismul generaţiei Marii Uniri a constat în geniul de a fi sesizat momentul favorabil şi a-l folosi în profitul cauzei naţionale.

Ce ar trebui să fie Ziua de 1 Decembrie ?

Ziua în care înțelegem mai bine că evenimentele trecutului nostru sunt lecții de viață pe care nu ar trebui să le uităm vreodată.

Ziua în care ne amintim cu mândrie și recunoștință de cei care au făcut posibilă această mare sărbătoare a neamului românesc.

Ziua în care să lăsăm deoparte ceea ce ne dezbină, să privim mai mult la ce ne unește și să ne bucurăm alături de toți românii.

De ce ar trebui să iubim România?

Pentru că este casa și familia noastră, pentru că aici ne-am născut, am crescut, aici ne sunt rădăcinile și oamenii dragi nouă, aici ne dorim să fim și să ne împlinim visele.

La mulți ani, România!

Urmăriți și prezentatea pe Youtube – https://www.youtube.com/watch?v=Ii-A8JU1TLU

De ce este importantă Istoria?

Am urmat recent cursurile CRED, prilej de a învăța lucruri interesante și folositoare activității didactice, dar mai ales am avut bucuria de a cunoaște oameni de o excepțională valoare profesională. Unul dintre colegi, domnul profesor Vasilică Edmond Buga-Sfinteș, a scris un text care mi-a plăcut foarte mult, o pledoarie impresionantă pentru disciplina Istorie, pe care v-o împărtășesc cu mare bucurie.

„Există multe materii în școală. Toate sunt importante, toate sunt atractive dacă sunt predate de oameni cu suflet frumos, toate sunt interesante și fiecare dintre ele adaugă câte o cărămidă la temelia construirii copilului dumneavoastră.

La educație muzicală învață să cânte după reguli, la educație fizică să alerge, la limba română să vorbească și să scrie corect, la matematică să-și calculeze pașii prin viață, la geografie să înțeleagă relațiile dintre geosfere, la limba engleză să aibă sentimentul că sunt cetățeni ai lumii și că Turnul Babel nu mai există, la biologie tot ce ține  de existență, la educație tehnologică să se obișnuiască mai repede cu viitoare poziție de om mare…. și câte și mai câte, la minunate și felurite materii!

Fiecare activitate îi solicită anumite competențe, fiecare îl ajută să progreseze, dar niciuna nu cuprinde mai bine la un loc toate acestea ca istoria. Este materia care-l schimbă pe elev, care-l transformă dintr-un candidat la umanitate într-un om în adevăratul sens al cuvântului. Fiindcă istoria este și despre toate celelalte domenii la un loc. Este și despre Beethoven și despre Jocurile Olimpice, este și despre Strabon, Pitagora, Aristotel și  despre toate personalitățile care au învârtit roata evoluției în toate domeniile științei, este și despre progresul tehnologic, dar și despre decriptarea textelor….

Istoria nu este doar o înșiruire bizară de date, un manual care reduce infinitul existenței la rănile pe care le-au produs războaiele, ci este un îndreptar al vieții. E un compendiu al avatarurilor ființei umane în demersul ei de a se cățăra pe scara evoluției. E cea mai eficientă cale de a transforma un elev nepăsător față de tot ce se întâmplă în jur, preocupat în primul rând de jocurile video, de caterincă și de clipurile vloggerilor la modă, într-un adolescent responsabil, cu anumite repere, care înțelege că valorificând exemplele istoriei pot fi evitate greșeli fundamentale în formarea sa și, implicit, în evoluția societății căreia îi aparține. Astfel, copilul miop va deveni un adolescent cu vedere periferică care va putea să vadă fără prea mare efort lumina de la capătul tunelului.

Continuă citirea →

De ce mai avem nevoie de școală?

telefon scoalaUn student strălucit și puțin agresiv l-a abordat pe Howard Gardner după ce acesta ținuse o conferință despre educație la o universitate. Fluturându-și smartphone-ul ca pe o spadă și arborând un zâmbet cuceritor, îi spuse:

-Pe viitor de ce-am mai avea nevoie de școală? Toate răspunsurile la întrebări sunt deja – sau urmează să fie foarte curând – în acest telefon.

Howard a reflectat un moment și apoi i-a spus:

Continuă citirea →

De ce nu-i plăcea lui Jung la școală

jungCarl Gustav Jung a fost un psiholog și psihiatru elvețian, devenit faimos datorită faptului că a pus bazele unui nou sistem de gândire pe care l-a numit „psihologia analitică“. În prezent, după Sigmund Freud, numele lui Jung este printre cele mai cunoscute în domeniul psihologiei.

În 1884, când Carl Gustav Jung avea nouă ani, firea lui solitară nu atrăgea prea multe simpatii. Albert Oeri, colegul lui de clasă, îşi amintea de el la această vârstă ca de un “mic monstru nesocial”, care ieşea din cochilia lui numai ca să facă necazuri colegilor.

La şcoala din satul Klein-Huningen, învăţătorul recurgea la un sistem draconic pentru a-i învăţa pe copii alfabetul. Avea un bici format din trei nuiele de salcie împletite la un loc ca o cosiţă pe care-l ţinea într-o mână, în timp ce scria cu cretă pe tablă A. Pe bancă şedeau la un loc opt băieţi, iar când pronunţa “acesta este un A”, lovea cu biciul dintr-o dată spinările tuturor celor opt, vârându-le astfel foarte eficient învăţătura în cap. Nu e deci de mirare că Jung a avut crize de leşin ori de câte ori era trimis la şcoală!

Continuă citirea →

De ce?

nikos kazantzakisPovestește Nikos Kazantzakis: „O întâmplare a avut o profundă influență asupra vieții mele: a fost prima lovitură sufletească pe care am primit-o. Sunt bătrân acum, dar rana asta nu s-a vindecat încă.

Cred că aveam vreo patru ani. Un unchi de-al meu m-a luat într-o zi de mână, să ne ducem în cimitirul Sfântul Matei, care se afla în interiorul orașului, ca să vedem, zicea el, o vecină.

Era primăvară: în cimitir înflorise mușețelul, o tufă de trandafiri într-un colț era încărcată cu flori mici de aprilie. Era pe la amiază, soarele încălzea pământul, iarba era înmiresmată. Ușa bisericii era deschisă, preotul, cu patrafirul pe el, pusese tămâie în cădelniță, în prag și-a făcut cruce și a pornit spre cimitir.

– De ce face așa cu cădelnița? l-am întrebat pe unchiul meu care trecea tăcut printre morminte.

– Taci, o să vezi, acuși, ține-te după mine.

Continuă citirea →

De ce nu avem toţi pielea de aceeaşi culoare?

În lume, culoarea oamenilor variază de la ,,negru” la ,,alb” , trecând prin ciocolatiu-deschis, galben şi chiar roşu-auriu. Aceste diferenţe se datorează melaninei. Melanina este o substanţă colorantă din pielea noastră, care protejează împotriva periculoaselor raze ultraviolete. Cu cât soarele dogoreşte mai tare şi trimite ultraviolete, cu atât pielea se apără mai mult şi fabrică melanină.

Continuă citirea →

%d blogeri au apreciat: