Arhive etichetă: ctitor

Neagoe Basarab – voievodul cărturar, ctitor la Curtea de Argeş

Mulţi dintre cei care au condus ţara noastră s-au îngrijit ca meşterii cei mari să construiască cetăţi, case şi alte zidiri măreţe. Adică s-au îngrijit să împodobească ţara şi să facă viaţa oamenilor mai uşoară şi mai plăcută. Acum vreau să vă povestesc despre un voievod care a înălţat una din cele mai minunate zidiri din ţara noastră şi chiar din alte ţări: mănăstirea din Curtea de Argeş. Acest voievod s-a numit Neagoe Basarab. El a fost un voievod bun şi un mare înţelept.

Continuă citirea →

Reclame

Constantin Brâncoveanu, iscusit om politic, ctitor şi martir

La moartea lui Şerban Cantacuzino s-au adunat marii boieri ca să aleagă un nou domn — de data asta n-a intervenit Poarta — iar boierii, considerând că fiul lui Şerban e încă un copil, îl aleg pe nepotul răposatului domn, pe Constantin Brâncoveanu, om matur şi experimentat care deţinuse mai multe dregătorii. El a vrut să-şi spună mai întâi, după maică-sa, Cantacuzino-Brâncoveanu, dar tot neamul cantacuzinesc, prea mândru, s-a împotrivit cu indignare, zicând că a vrut să se facă armăsar când era doar catâr! Atunci a urcat cu o generaţie mai sus, a luat numele bunicii (Elina lui Radu Şerban Basarab) şi şi-a zis: Basarab Brâncoveanu…

Nu voi insista asupra domniei lui Constantin Brâncoveanu, dar e de ştiut că a fost un domnitor înţelept, şiret totodată, ascunzându-şi acţiunile faţă de turci, austrieci şi ruşi; a căutat de asemeni să-şi impună candidaţii lui în scaunul Moldovei, a fost deci un om ambiţios şi iscusit, şi a domnit 25 de ani — e ultimul domnitor din ţările noastre care reuşeşte să rămână în scaun atâta timp. După el va veni lungul şir de domni fanarioţi care, în general, nu vor fi lăsaţi în scaun, de turci, decât vreo 2-3 ani la rând.

Continuă citirea →