Arhive etichetă: Claude Monet

Calea ferată, sursă de inspirație

Claude Monet gara Saint-Lazare

Gara Saint-Lazare (pictură de Claude Monet)

Construcția de căi ferate a pus în evidență importante reușite arhitecturale inspirând deopotrivă pe compozitori și pictori.

Gara, trenul, viteza l-au interesat pe pictorul Claude Monet. Diverse întâmplări și neprevăzutul călătoriei cu trenul au oferit subiecte unor caricaturiști ca Daumier, iar Berlioz a compus Cântecul căii ferate cu prilejul inaugurării liniei Paris-Lille. Numeroși poeți și romancieri au fost fascinați de acest mijloc de transport, imortalizând în scrierile lor plăcerea sau repulsia trezite de călătorie, tristețea despărțirilor, comicul unor situații, aventura.

Nuferii – Claude Monet

„Gradina lui Monet trebuie inclusa in randul operelor de arta, caci natura este plina de farmec, ceea ce ajuta la studierea luminii”. – a sustinut Clemenceau.

Monet amenajeaza gradini superbe si le si picteaza. El observa cu precadere lacul acoperit de nuferi, urmareste culorile roz si verzui, care se reflecta in luciul apei, unduirea fundalului acoperit de ape si umbra podului japonez.

Peisajele cu suprafete de apa il interesau inca din 1892. Incepand de atunci, Monet picteaza lacul din gradina lui din ce in ce mai des. Insa din anul 1911, dupa moartea sotiei sale, inceteaza orice munca. Doar sub influenta discutiei purtate cu Clemenceau in 1914 se reintoarce la sevalet. Clemenceau il convinge pe Monet sa daruasca statului ciclul Nuferii. Monet picteaza intr-un hangar construit special in acest scop, unde lumina cade de sus si perpendicular.

Continua cautarile pentru locul de expunere a tablourilor. Pana la urma pictorul alege Muzeul Orangerie din gradina Tuilleries din vecinatatea Louvre -lui. Deschiderea se va organiza insa dupa moartea lui Monet.

sursa: Mari pictori, Nr. 2

Doamna cu umbrela – Claude Monet

Monet picteaza pentru prima oara Doamna cu umbrela in anul 1875. Atunci i-au fost modele Camille si micul Jean; peste 11 ani se reintoarce la aceasta tema. La aceasta data el traieste deja la Giverny, unde ii face placere sa le picteze, pe fundal rustic, pe fiicele lui Alice Horschede. Pentru noua varianta a tabloului Doamna cu umbrela o alege pe dragalasa Suzanne, cea care s-a casatorit in 1892 cu pictorul Earl-Butler. Ca si primul tabloul, acesta reprezzinta o doamna cu umbrela care se plimba pe camp in adierea vantului. Tabloul din urma are insa un colorit mai bland, tehnica de pictura este mai precisa, mai matura. Umbrela impune lumina si umbra. Numai rochia, stofa care pluteste, forma norului indica adierea.

Cand Monet o picteaza pe Suzanne in anul 1886, nu mai are greutati materiale. Durand-Ruel, renumitul mecena, ii cumpara tablourile. Incet, Monet incepe sa devina renumit.

In acest an se organizeaza ultima expozitie a impresionistilor, la care Monet nu participa, deoarece nu accepta calea aleasa de Seurat si Sisley.

Il incanta ideea lui Durand-Ruel, care doreste sa expuna tablourile impresionistilor in America. Expozitia de mare amploare contine 300 de tablouri, dintre care 48 sunt lucrari de-ale lui Monet, care datorita expozitiei devine cel mai cunoscut pictor impresionist din America.

sursa: Mari pictori, Nr.2

Catedrala din Rouen – Claude Monet

Unul dintre amatorii de pictura din Rouen a reusit sa-l convinga pe Monet sa picteze catedrala din acel oras.

Monet hotaraste sa se concentreze asupra elementelor gotice ale constructiei, alegand poarta si turnul Saint Martin, respectiv Albane. Il intereseaza doar drumul parcurs de lumina, in tablouri incetand sa mai existe pamant si cer.

Isi ocupa locul de observatie deja din zori si, fidel obiceiului, picteaza tablourile in serie, ca sa prinda conditiile de lumina corespunzatoare.

Reintors, lasa tablourile nedespachetate, si daca totusi le ia in mana, o face doar ca sa mai lucreze la ele.

„Cu cat imbatranesc operele mele, cu atat imi este mai greu sa exprim ceea ce simt. Consider ca cel care afirma ca a terminat un tablou este exagerat de trufas.”

Catedralele  nasc diferite efecte. Cezanne, Pissaro si Clemeanceau sunt incantati. Clemenceau vorbeste despre „revolutia catedralelor” cand „piatra nemiscata exprima miscarea luminii”.

Contrar vointei lui Monet tablourile sunt vandute separat, iar in prezent se afla in America, in Franta si in Rusia.

sursa: Mari pictori, Nr.2

Gara din Saint-Lazare – Claude Monet

„Azi fantezia picturii ajuta ca pictorii nostri sa descopere poezia garilor, asa cum predecesorii lor au descoperit poezia padurilor si a raurilor.” – Emile Zola

In 1876, la Paris, Monet incearca sa picteze ceata. Curand ajunge la concluzia ca fumul alb si aburii locomotovelor sunt cele mai adecvate pentru aceasta. Studiaza aburii care dau aerului densitate, adancime, forma si culoare, asemenea unor nori. Ca de obicei, nu are nici un ban si il roaga pe Caillebott sa plateasca toate cheltuielile unui atelier din strada Moncey de langa Gara Saint-Lazare.

Face multe schite, dar este nemultumit de rezultat. Decide sa picteze din interior, sa prinda cu rapiditate imaginea schimbatoare – potrivit principiilor lui.

Ca sa-si atinga scopul, imbracat in sacoul cel mai bun paseste in biroul sefului de gara, pregatit pentru orice. Isi arata bastonul cu buton de aur si manseta de dantela cu o eleganta neglijenta. „Sunt pictor” – se prezinta cu mimica specifica pictorilor cunoscuti. Seful garii era convins ca are de a face cu un om foarte important, de aceea i-a satisfacut toate dorintele. Ceferistii serviabili au pornit trenurile cu o jumatate de ora intarziere. Fochistul intensifica focul, ca fumul sa se ridice in nori… Cand termina lucrarea, toti il saluta, aplecandu-se.

Monet reproduce in tablou constructia cladirii, structura metalica a acoperisului de sticla, este atent la transparenta sticlei si la norii „cetosi” rezultati din aburii ridicati.

Sub privirile impresionistilor se formeaza societatea industriala si, ca toata lumea, ei admirau ideea simbolizata perfect de gari si trenuri. Calea ferata micsoreaza distantele, schimba imaginea tarii, trezeste sentimente in calatori si in oamenii care privesc trenurile.

Monet isi prezinta tabloul in galeria lui Durand-Ruel la cea de-a III-a expozitie impresionista.

sursa: Mari pictori, Nr. 2

Terasa din Saint-Adresse – Claude Monet

In 1867 Camille (prietena lui Monet, cea care a stat alaturi de el in cele mai dificile momente, in perioada saraciei si a lipsurilor) asteapta un copil si Monet nu are nici un ban. Familia il invita sa-si petreaca vara in statiunea Sainte-Adresse, unde isi petrec vacanta locuitorii orasului Le Havre. Tatal lui (Adolphe Monet) si matusa (Lecadre) nu aproba casatoria cu Camille.

Ca sa nu-si intarate familia, Monet o lasa pe Camille sub supravegherea lui Pissaro si Bazille.

Ii scrie lui Bazille: „(Camille) mi-a nascut un fiu frumos, mare, pe care, nu stiu de ce, il iubesc si sufar la gandul ca mama lui flamanzeste. In privinta lui Monet, totul este in ordine. Sunt fericit in sanul familei. Toti sunt amabili cu mine si se bucura pentru fiecare trasatura de penel”.

In aceasta perioada picteaza tablourile Vaslasii din Sainte-Adresse, Plaja din Sainte-Adresse, Terasa din Sainte-Adresse. Acest ultim tablou difera de celelalte. Monet il numeste „tablou chinezesc cu steaguri”. Undele orizontale de culori dau efectul adancimii, culorile intensive, precum si umbra diagonala, amintesc de schitele japoneze admirate de Monet, pe care publicul necunoscator al Orientului Indepartat l-a numit in necunostinta de cauza „chinezesc”.

Continuă citirea →

Dejun pe iarba – Claude Monet

” M-am comportat ca ceilalti, intai am facut studii in aer liber, apoi am creat totul in atelier. Acest tablou neterminat, schilodit, este foarte important pentru mine” – Claude Monet

In 1863, la Salonul independentilor organizat pe langa Salonul oficial al Academiei de Arta din Paris, Edouard Manet prezinta tabloul intitulat Dejun in iarba, inspirat de concertul provincial a lui Giorgione. Tabloul creaza mare indignare, deoarece prezinta in prim plan o femeie nud in compania unor barbati imbracati.

Monet i se alatura in mod natural lui Manet cel admirat, apucandu-se sa picteze in 1865 propria versiune a tabloului. Tabloul are dimensiuni imense: 460×460 cm. In padurea de la Fontainebleu modele ii sunt Camille si Bazille. De Manet se deosebeste nu numai prin asezarea personajelor, ci si prin tehnica de a picta. Unele dintre personaje le picteaza in atelierul sau, apoi le incadreaza in natura. Pentru Monet formele omenesti si peisajul au aceeasi valoare estetica, de aceea si pe acestea le picteaza asemanator schitelor facute in natura.

Continuă citirea →

Impresie, rasarit de soare – Claude Monet

Renumitul tablou Impresie, rasarit de soare a fost denumit mai intai Marine (Mare).

Anul 1872, care figureaza langa semnatura lui Monet, nu este data reala a creerii tabloului. Monet a redatat tabloul pe care l-a pictat in 1873 la Le Havre in camera lui de la hotelul Amireaute.

Tabloul se regaseste in catalogul primei expozitiii a Societatii de arta. In ultima clipa, Monet schimba denumirea tabloului: „Impresie: rasarit de soare”.

Expozitia de la Nadar organizata de Monet, Renoir, Degas si altii este o noua incercare de a convinge pe alti artisti despre conceptia lor si de a gasi cumparatori. In total au fost expuse 165 de tablouri. Criticii au fost totusi rauvoitori, putine tablouri si-au gasit proprietari si aceia pentru bani putini. Cei care preferau pictura cu tema religioasa sau antica nu puteau sa pretuiasca temele rustice preferate de impresionisti, considerandu-le banale si nedemne sa devina tema pentru pictura. Culorile deschise si faptul ca reprezentatilor noii generatii nu le plac contururile ascutite au fost considerate drept rezultatul nepriceperii la pictura. In revista satirica Charivari a aparut articolul lui Louis Leroy, in care ii numeste cu dispret impresionisti pe tinerii pictori, iar acestia isi insusesc aceasta denumire defaimatoare si din acest moment se denumesc astfel – exceptie face Degas.

Din punct de vedre financiar, expozitia este un esec, dar apar cativa adepti ai noului curent plastic. Ernst Hoschede cumpara tabloul „Impresie, rasarit de soare”, criticii care au vazut devoltarea inovatoarea protejeaza noul curent. Apar cativa mecena care cumpara regulat tablourile tinerilor pictori. Cu ocazia tuturor expozitiilor urmatoare – in total sapte – creste interesul fata de impresionisti si publicul lor sporeste.

sursa: Mari pictori, nr.2