Arhive etichetă: cafenea

Corso – cafeneaua literară în viaţa interbelică

Luxosul local de pe Calea Victoriei, cu mesele încadrate în lojii de catifea, sub o revărsare de lumini, era peste drum de palat şi în vecinătatea grădinii Ateneului, la doi paşi de căminul studenţesc Vasiliu-Bolnavu, unde locuia Cioran. Lângă zidul din fundul localului, o masă lungă era rezervată presei şi scriitorilor, artiştilor. Treceau pe aici regulat Ion Vinea, Cocea, Zaharia Stancu, Cioculescu, Streinu, dr. Lieblich, Ştefan Antim, Vianu şi lista poate continua. […]

În sala de jos o masă a presei, a artiştilor şi scriitorilor, plasată în fund, la stânga, făcea pandant cu o alta, situată la cealaltă parte a localului, care era masa ardelenilor. Aici, la această masă trăgea totdeauna Petre Ţuţea, şi intrarea lui Cioran la Corso prin el s-a făcut. […]

Se arăta mai rar şi grupul de la cercul şi revista „Criterion“. Vulcănescu, Eliade, Comarnescu, Dan Botta, Tell, dar se aşezau totdeauna lângă ferestrele ce dădeau spre Calea Victoriei.

La masa ardelenilor lumea era în păr. Ţuţea, mântuit de idolatria pentru comunism, teoretiza acum pe tema spengleriană a decadenţei Occidentului şi lângă el Cioran cu obiecţii şi completări. […]

Într-o lojă îl vedeai pe N.D. Cocea cu Aurel Grama, redactorul săptămânalului „Reporter“ ale cărui tipare semănau leit cu ale hebdomadarului francez de atunci „Marianne“, în alta profilul juristului Venetu de Garterburg, unul din apropiaţii lui Iuliu Maniu; dincolo Mişu Fărcăşanu de la oficiosul liberal „Viitorul“, băiat frumos şi cultivat, ginerele poetului Ion Pillat. Un obişnuit al locului, cu care mă împrietenisem, era şi purtătorul unui condei ager, juristul şi memorialistul Ştefan Antim.

sursa: Vlaicu Bârna, Între Capşa şi Corso, Editura Albatros, Bucureşti, 1998