Arhive etichetă: batalia

Lumea greaca

După o lungă perioadă marcată de devastatoarele invazii din nord, în secolul VIII î.Hr., în peninsula greacă au început să se dezvolte oraşe-stat care au creat o civilizaţie considerată leagănul civilizaţiei noastre moderne.

Dintre toate oraşele, două au marcat cel mai mult istoria greacă: Atena şi Sparta, eterne rivale care în Antichitate au constituit centrul şi simbolul a două sisteme diferite de guvernare. Atena, inovatoare şi democratică, ţinea pasul cu evoluţiile continue ale vremii; Sparta, conservatoare şi aristocratică, legată de o legislaţie rigidă şi neschimbată, contrară oricărei forme de noutate. Acest conflict, care a însoţit întreaga istorie greacă, nu era numai ideologic, ci ascundea o dorinţă de supremaţie care a ieşit la iveală odată cu războiul peloponesiac (431-404 î.Hr.) între Atena şi Sparta pentru hegemonia asupra Greciei; aproape toate polisurile au fost implicate în conflictul care a însemnat sfârşitul supremaţiei ateniene şi începutul crizei oraşului-stat.

Colonizarea

Întemeierea coloniilor pe ţărmurile Mediteranei şi ale Mării Negre s-a produs în mai multe etape: mai întâi, oraşele din Asia Mică, apoi cele din Peninsula Italică, în special în Sicilia. Relaţiile dintre oraşul-mamă şi colonii au fost întotdeauna strânse, atât politic, cât şi economic, deşi tocmai aceste relaţii strânse au dus la conflictul cu Imperiul Persan.

Războaiele greco-persane (medice)

Regele persan Darius a declanşat în 490 î.Hr. războiul împotriva oraşelor greceşti care ajutaseră coloniile din Asia Mică; sigur că va obţine o victorie uşoară, s-a văzut curând nevoit să cedeze în bătălia de la Maraton. După câţiva ani, fiul său Xerxes a reluat ofensiva, dar, după victoria terestră de la Termopile (480 î.Hr.), flota sa a fost distrusă în largul insulei Salamina, iar armata a fost înfrântă la Plateea (479 Î.Hr.).

Continuă citirea →

Bucuraţi-vă, am învins!

Vestea adusă la Atena de Philippides, solul lui Miltiades, după victoria de la Maraton (490 î.Hr.). Alergase patruzeci şi doi de kilometri şi, rostind-o, a căzut şi a murit.

În amintirea acestui erou, la iniţiativa baronului Pierre de Coubertin, în programul Jocurilor Olimpice moderne a fost inclusă proba de Maraton, care se aleargă pe o distanţă de 42,195 km (distanţa exactă dintre Maraton si Acropola din Atena).